Către:
Ministerul Afacerilor
Interne
Transmis pe e-mail: dgj_transparenta@mai.gov.ro
Coaliția pentru Apărarea
Statului de Drept, asociație fără scop
patrimonial, neguvernamentală, independentă, non-profit și apolitică,
înființată cu scopul de a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale
omului, cu sediul în București, str. Matei Voievod, nr. 27, sector 2,
înregistrată în Registrul Special sub nr. 28/23.03.2021, e-mail: asociatiaCASD@gmail.com,
tel: 0743120002, reprezentată legal de Elena Radu, în calitate de președinte,
transmite următoarea
OBSERVAȚII
ȘI PROPUNERI
cu privire
la Proiectul ordonanței Guvernului pentru modificarea și completarea unor
acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea
electronică de identitate
Proiectul de OUG încalcă normele constituționale privind abilitarea
Guvernului de a emite ordonanțe, deoarece:
– Pe de o parte, potrivit
dispozițiilor art. 108 alin. (1) și (3) din Constituție:
”(1) Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe.
(3) Ordonanțele se emit în temeiul unei legi
speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de
aceasta.”
Drept urmare, art. 108 alin 3 din Constituție prevede
acordarea de către Parlament a unui mandat expres Guvernului pentru
emiterea de ordonanțe.
În Legea nr. 365/2022 nu au fost stabilite limitele în
care Guvernul poate să emită ordonanțe. Drept urmare, cu toate că la art. 1 pct
IV afaceri interne, s-a prevăzut ”4. modificarea și completarea unor acte
normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea
electronică de identitate”, ca urmare a faptului că Parlamentul nu a stabilit
limitele în care se poate legifera de către Guvern prin ordonanță, s-a acordat un mandat general și nu un mandat
expres Guvernului pentru a legifera. În lipsa mandatului expres în care să fie
indicate limitele de legiferare, acesta nu poate să emită Ordonanțe în baza
legii de abilitare.
– Pe de altă parte, potrivit art. 115 alin (1) din
Constituție: ”Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a
Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor
organice”, iar art. 1 alin. (5) din Constituție prevede că ”În România, respectarea Constituției, a supremației
sale și a legilor este obligatorie.”
În forma actuală a OUG nr. 97/2005 se prevede că evidența
cetățenilor români se ține de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea
Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.)
În Proiectul de OG se prevede că mai multe atribuții,
nu toate, care reveneau D.E.P.A.B.D. se preiau de către D.G.E.P. (Direcția
Generală de Evidență a Persoanelor).
În cadrul dezbaterii publice din data de 18.01.2022 am
întrebat dacă este o eroare sau nu că numai în unele articole se preiau de
D.G.E.P. atribuțiile D.E.P.A.B.D. Reprezentanții MAI au răspuns că numai D.G.E.P.
va avea atribuții, fiind vorba de una și aceeași instituții, ca urmare a
restructurării care a avut loc la finalul anului trecut.
În ceea ce privește D.G.E.P. , potrivit Articolul 10^1
din OG nr. 84/2001:
”(1) Direcția generală este condusă de un director
general, care are calitatea de ordonator de credite, ajutat de unul sau mai
mulți directori generali adjuncți, numiți prin ordin al ministrului afacerilor
interne.
(2) Direcția generală gestionează și administrează
Sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă,
coordonează și controlează metodologic activitatea de stare civilă desfășurată
la nivel național și cooperează cu Departamentul Consular din cadrul
Ministerului Afacerilor Externe în vederea îndrumării metodologice a
activității de stare civilă desfășurate la nivelul misiunilor diplomatice și
oficiilor consulare de carieră ale României din străinătate.
(3) Direcția generală administrează și gestionează
Sistemul național informatic de evidență a persoanelor, coordonează și
controlează metodologic serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor
și cooperează cu Departamentul Consular din cadrul Ministerului Afacerilor
Externe în vederea îndrumării metodologice a activității de evidență a persoanelor
desfășurate la nivelul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră
ale României din străinătate.
(4) Prelucrările de date cu caracter personal efectuate
de Direcția generală și serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor
se realizează cu respectarea prevederilor legale aplicabile în domeniul
protecției persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter
personal și libera circulație a acestor date.”
Se poate observa astfel că D.G.E.P. are potrivit legii
numai administrarea și gestionarea a două sisteme informatice, unul privind
actele de stare civilă și unul privind evidența populației și nu are
atribuții de ”integrare” a celor 2 sisteme (așa cum se menționează la art. 3
alin (1) din OUG 97/2005 și nici să administreze și să gestioneze ”alte
documente necesare persoanei în relațiile cu statul”.
Mai mult decât atât, potrivit art. 35 din Legea nr.
208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și
pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente:
”(1) Înscrierea în Registrul electoral a cetățenilor
români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua
alegerilor inclusiv se face, din oficiu, de către Autoritatea Electorală
Permanentă, pe baza comunicării Direcției pentru Evidența Persoanelor și
Administrarea Bazelor de Date.
(2) După dobândirea cetățeniei române, persoanele care au
18 ani împliniți sunt înscrise în Registrul electoral, din oficiu, de către
Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției pentru
Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.”
Drept urmare, prevederile OUG nr. 97/2005 afectează și
Registrul electoral, afectând inclusiv sistemul electoral (care poate fi
reglementat numai prin lege organică potrivit art. 73 alin 3 lit a din
Constituție) care poate fi modificat prin lege organică și nu pot exista
dispoziții într-o OG care să aibă impact asupra dispozițiilor unei legi
organice (legea nr. 208/2015), având în vedere dispozițiile art. 115 alin. (1)
din Constituție.
Propunerile de modificare a OUG nr. 97/2005 privind
evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români depășesc
limitele obiectului de reglementare al OUG nr. 97/2005 și scopul reglementării
OUG nr. 97/2005, fiind încălcate normele de tehnică legislativă și implicit
principiul legalității reglementat de art 1 alin (5) din Constituție.
Potrivit dispozițiilor în vigoare în prezent ale OUG nr.
97/2005:
”Articolul 1
Prezenta ordonanță de urgență
constituie cadrul care reglementează evidența,
domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români,
prin care se asigură realizarea raporturilor juridice dintre persoanele fizice,
juridice și instituțiile statului de drept.”
Articolul 2
(1) Evidența cetățenilor români reprezintă un sistem național de înregistrare și actualizare a datelor cu
caracter personal ale acestora, necesar cunoașterii numărului,
structurii și mișcării populației pe teritoriul țării și furnizării
de date în interesul cetățenilor, al statului și al instituțiilor
publice.
(2) Evidența cetățenilor români cu
domiciliul în România se ține după principiul locului de domiciliual acestora de către Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția
pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, denumită în
continuare D.E.P.A.B.D., împreună cu serviciile publice comunitare de evidență
a persoanelor organizate potrivit legii.
(3) Pentru cetățenii români care au
domiciliul în străinătate, evidența acestora se ține după principiul ultimului
domiciliu avut în țară și după reședința declarată în România.
(4) Activitatea de evidență a
cetățenilor români, precum și cea privind eliberarea actelor de identitate ale
cetățenilor români se realizează în mod unitar și sunt coordonate de
D.E.P.A.B.D., la nivel central, și de către serviciile publice comunitare
județene de evidență a persoanelor, la nivel județean.
Din dispozițiile art. 1 din OUG nr. 97/2005 se poate
observa că obiectul reglementării OUG nr. 97/2005 îl reprezintă evidența,domiciliul, reședința și actele de identitateale cetățenilor români, iar scopul reglementării îl reprezintă evidența
cetățenilor români necesar cunoașterii numărului, structurii și
mișcării populației pe teritoriul țării și furnizării de date, evidență care se
ține după domiciliu sau reședință.
Modificările care se propun a fi aduse OUG nr. 97/2005 nu
pot să depășească obiectul și scopul reglementării și drept urmare nu pot să
conțină norme care să depășească obiectul și scopul reglementării.
Cu toate acestea modificările prevăzute în proiectul de
OG depășesc limitele obiectului și
scopul reglementării OUG nr. 97/2005.
În acest sens, exemplificativ arătăm că:
– modificările privitoare la
art. 3 alin. (1) din OUG nr. 97/2005 ”Integrarea și administrareabazelor de date privind evidența persoanelor, a actelor de stare civilă,
a cărților de identitate, a cărților electronice de identitate, a cărților de
identitate simple, a cărților de identitate provizorii, a dovezii de reședință
și a celorlalte documente necesare persoanei în relațiile cu statulse realizează de D.G.E.P.”. În condițiile în care în prezent se introduce
digitalizarea haotică a tuturor bazelor
de date publice, folosirea sintagmei ”documente necesare persoanei în relațiile
cu statul” determină integrarea și administrarea bazelor de date privind orice
documente, nu numai a documentelor de identificare, ceea ce depășește limitele
și scopul reglementării OUG nr. 97/2005.
Față de discuțiile care au avut loc în cadrul
dezbaterii publice din data de 18.01.2023 privitoare la reglementarea
deficitară care lasă loc de interpretare și extindere a datelor și
informațiilor care pot fi ”încorporate” cărții de identitate electronică, prin
HG, precum și răspunsul reprezentanților
MAI potrivit cărora aceasta intenția inițiatorului a fost aceea ca să conțină
cartea electronică de identitate numai informații privitoare la datele de
stare civilă, evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate, OUG nr.
97/2005 necesită următoarele modificări:
– La art. 3 alin. (1) din
OUG nr. 97/2005 să se elimine sintagma ”și a celorlalte documente
necesare persoanei în relațiile cu statul”;
– La art. 3 alin. (3) din
OUG nr. 97/2005 să se elimine sintagma ”și a altor documente necesare persoanei
în relațiile cu statul”;
– art. 7 alin. (4) care
prevede ” Conținutul R.N.E.P. se stabilește prin hotărâre a Guvernului,la propunerea Ministerului Administrației și Internelor”, să se abroge;
– eliminarea din proiectul de OG a art. 9 alin. (5) propus a fi
introdus, potrivit căruia ”Prin hotărâre a Guvernului se pot
stabili instituții/autorități suplimentare față de cele prevăzute la alin.
(4).”
Totodată, având în vedere discuțiile din cadrul
dezbaterii publice din data de 18.01.2023:
– cu toate că se prevede în
proiectul de OG introducerea art 9 alin. (31) potrivit căruia: ”De
la data realizării condițiilor tehnice, actualizarea R.N.E.P. se realizează
prin proceduri automate, pe baza informațiilor preluate din sisteme informatice
prevăzute la alin. (3) sau din documentele prezentate de persoana interesată”, nu se prevede o procedură de
soluționare în regim de urgență a unor eventuale erori preluate cu ocazia actualizării
R.N.E.P. prin proceduri automate, caz în care cetățeanul ar fi afectat în mod
grav, dacă ar trebui să urmeze procedura comună de rectificare a erorii;
– la art. 10 din OUG nr. 97/2005
nu se prevede care este legea specială care protejează datele cu caracter
personal;
– abrogarea art. 13 alin. (3) și (4) din OUG nr. 97/2005 astfel
încât cartea electronică de identitate să reprezinte numai un instrument de
identificare, fără să aibă dublă semnificație (de identificare și
autentificare) deoarece ar pune în pericol cetățenii, deoarece permite
monitorizarea în masă și controlul cetățenilor;
– eliminarea din proiectul
de OG a propunerii de modificare a art 171 din OG nr. 97/2005;
– eliminarea din
proiectul de OG a sintagmei ”sau sau al
unui organism privat
– acreditat, destinat
protecției speciale a copilului, separat temporar sau definitiv de părinți,
unde se află minorul” din forma
propusă pentru modificarea art. 121 din OUG nr. 97/2005;
– eliminarea din OG nr. 69/2002 a sintagmei ”precum și aspectele
procedurale și legale” din art 83 alin. (1): ”(1) Condițiile
tehnice, precum și aspectele procedurale și
legale privind accesul operatorilor de date cu caracter personal la
datele înscrise în format electronic în cartea electronică de identitate se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului”, deoarece permite
în mod neconstituțional Guvernului să adauge la lege prin HG;
– modificarea art. 83 din OUG
nr. 69/2002 astfel încât gradul de protecție al datelor cu caracter personal să
fie ridicat și să nu permită copierea acestora;
– Modificarea art. 84 din OG nr. 69/2002
astfel încât să nu poată fi suspendată activitatea specifică eliberării actelor
de identitate, deoarece există un risc pentru cetățenii cărora le-a expirat
cartea de identitate, aceștia rămânând fără document de identificare.
Totodată, în condițiile în care MAI și structurile sale
sunt simpli administratori ai unor sisteme informatice care gestionează date cu
caracter personal, trebuie precizat în mod expres în lege care sunt entitățile
juridice care sunt proprietarii sistemelor informatice (sub toate aspectele
software și hardware), precum și care este modalitatea, procedura și entitatea
care verifică dacă au fost accesate în mod ilegal sistemele și bazele de date, precum
și răspunderea celor care accesează în mod ilegal sistemele și bazele de date.
Toate acestea au relevanță prin prisma respectării legislației pe GDPR și a
respectării drepturilor și libertăților fundamentale garantate de Constituția
României.
Cu stima,
Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept
Președinte Elena Radu
About Post Author
