Am promis că voi reveni asupra
acestei teme importante din viața omului. Mai știu oamenii să se bucure? Dacă
ai o bucurie personală, astăzi, din păcate, nu ai cu cine să o împărtășești
pentru că riști să stârnești invidie și dușmănie, așa că mai bine te bucuri de
unul singur, eventual cu familia. Tu și cu Dumnezeu. Deoarece constatăm că nu
numai omul, dar și vremurile sub care trăim sunt într-o continuă rătăcire.
Care este bucuria lumească?
Întâlnirea cu prietenii în jurul unei mese bogate în tot felul de bunătăți,
discuții interminabile fără niciun rost, râsete pe seama unora sau a altora,
bârfa despre tot și despre toate, însoțite bineînțeles de câteva pahare de vin.
Bucuria va ține exact atâta timp cât ține și petrecerea, pentru că după aceea
încep aprecierile despre unul, despre altul, judecarea persoanelor care au fost
la petrecere.
Dacă gândul nostru este
permanent la lucrurile lumești și starea noastră va reflecta acele lucruri și
toate vor fi trecătoare.
Care este bucuria
duhovnicească? Întâlnirea cu Hristos, întâlnirea cu rugăciunea, întâlnirea cu
răstignirea și învierea Domnului Iisus, întâlnirea cu Maica Domnului și cu
sfinții în stihurile unui acatist sau paraclis, întâlnirea cu Dumnezeu în
Sfânta Liturghiei, întâlnirea cu regele David în versurile Psaltirii,
întâlnirea cu Dumnezeu în versetele Sfintei Scripturi etc.
Dacă bucuria noastră este
îndreptată spre lucrurile duhovnicești înalte folositoare sufletului pentru
mântuire, atunci bucuria aceasta duhovnicească rămâne tainică înlăuntrul nostru
și mergem cu ea în veșnicie. Aceasta este bucuria adevărată, care rămâne
veșnică. Cum obțin bucuria? Fă bucurie aproapelui tău și vei fi binecuvântat de
Dumnezeu cu bucurie.
Cea mai înaltă trăire
duhovnicească este acea stare de lumină, pace, de liniște și bucurie
duhovnicească, în care o energie divină, o persoană anume, un loc, un moment din
viață, îți pătrunde la inimă și se lipește cu tărie de sufletul tău, chiar și-n
veșnicie. Aceasta este bucuria și dragostea dumnezeiască.
Așadar, să ne alipim întreaga
noastră viață de Domnul Iisus Hristos, iar gândul nostru să fie permanent
îndreptat spre lucrurile înalte și mântuitoare ale sufletului. Pentru că nu-i
așa, care este scopul ființei umane pe acest pământ? Mântuirea sufletului. Atât
și nimic mai mult.
Doamne, ajută!
About Post Author
