Marea senzație, dar cu implicatii globale, a momentului
care a marcat un an de la inceputul conflagratiei din Ucraina este initiativa
de pace lansata de China. Rusia a salutat-o, Statele Unite și Occidentul
Colectiv exprima rezerve, Kievul reacționează prolix, iar Bucurestiul, ca de
obicei, tace, se scarpina în cap și se complace cu migrena cronica Bastroe.
Cotidianul britanic „Daily Mail” prezinta sub semnatura
lui Stephen M. Lepore un tablou cuprinzator al actualului stadiu al
conflagratiei din Ucraina și a extensiilor sale planetare.
Dar mai întâi, iată
textul initiativei Chinei.
PROPUNEREA ÎN
12 PUNCTE A CHINEI DE ÎNCETARE A FOCULUI
1. Respectarea suveranității tuturor țărilor.
Dreptul internațional universal recunoscut, inclusiv
scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite, trebuie respectate cu
strictețe. Suveranitatea, independența și integritatea teritorială a tuturor
țărilor trebuie menținute în mod eficient. Toate țările, mari sau mici,
puternice sau slabe, bogate sau sărace, sunt membri egali ai comunității
internaționale. Toate părțile ar trebui să susțină împreună normele de bază
care guvernează relațiile internaționale și să apere corectitudinea și justiția
internațională. Ar trebui promovată aplicarea egală și uniformă a dreptului
internațional si trebuie respinse standardele duble.
2. Abandonarea mentalității Războiului Rece.
Securitatea unei țări nu trebuie urmărită în detrimentul
altora. Securitatea unei regiuni nu trebuie realizată prin consolidarea sau
extinderea blocurilor militare. Interesele și preocupările legitime de
securitate ale tuturor țărilor trebuie luate în serios și abordate în mod
corespunzător. Nu există o soluție simplă la o problemă complexă. În viziunea
securității comune, cuprinzătoare, cooperante și durabile și ținând cont de
pacea și stabilitatea pe termen lung a lumii, toate părțile ar trebui să
contribuie la formarea unei arhitecturi de securitate europene echilibrate,
eficiente și durabile. Toate părțile ar trebui să se opună urmăririi propriei
securități în detrimentul securității altora, să prevină confruntarea
blocurilor și să lucreze împreună pentru pace și stabilitate pe continentul
eurasiatic.
3. Încetarea ostilităților.
Conflictul și războiul nu beneficiază nimănui. Toate
părțile trebuie să rămână raționale și să dea dovadă de reținere, să evite
aprinderea flăcărilor și agravarea tensiunilor și să prevină deteriorarea în
continuare a crizei sau chiar scăparea sub control. Toate părțile ar trebui să
sprijine Rusia și Ucraina să lucreze în aceeași direcție și să reia dialogul
direct cât mai repede posibil, pentru a detensiona treptat situația și, în cele
din urmă, a se ajunge la o încetare a focului cuprinzătoare.
4. Reluarea discuțiilor de pace.
Dialogul și negocierea sunt singura soluție viabilă la
criza din Ucraina. Toate eforturile care conduc la soluționarea pașnică a
crizei trebuie încurajate și sprijinite. Comunitatea internațională ar trebui
să rămână angajată în abordarea corectă de promovare a discuțiilor pentru pace,
să ajute părțile în conflict să deschidă ușa către o soluționare politică cât
mai curând posibil și să creeze condiții și platforme pentru reluarea
negocierilor. China va continua să joace un rol constructiv în acest sens.
5. Rezolvarea crizei umanitare.
Toate măsurile care să conducă la atenuarea crizei
umanitare trebuie încurajate și sprijinite. Operațiunile umanitare ar trebui să
urmeze principiile neutralității și imparțialității, iar problemele umanitare
nu ar trebui politizate. Siguranța civililor trebuie protejată în mod eficient,
iar coridoarele umanitare trebuie create pentru evacuarea civililor din zonele
de conflict. Sunt necesare eforturi pentru a crește asistența umanitară în
zonele relevante, pentru a îmbunătăți condițiile umanitare și pentru a oferi
acces umanitar rapid, sigur și nestingherit, în vederea prevenirii unei crize
umanitare la scară mai largă. ONU ar trebui sprijinită în a juca un rol de
coordonare în direcționarea ajutorului umanitar către zonele de conflict.
6. Protejarea civililor și a prizonierilor de război (POW).
Părțile la conflict ar trebui să respecte cu strictețe
dreptul internațional umanitar, să evite atacarea civililor sau a instalațiilor
civile, să protejeze femeile, copiii și alte victime ale conflictului și să
respecte drepturile de bază ale prizonierilor de guerra. China sprijină
schimbul de prizonieri între Rusia și Ucraina și solicită tuturor părților să
creeze condiții mai favorabile în acest scop.
7. Menținerea în siguranță a centralelor nucleare.
China se opune atacurilor armate împotriva centralelor
nucleare sau a altor instalații nucleare pașnice și solicită tuturor părților
să respecte dreptul internațional, inclusiv Convenția privind Securitatea
Nucleară (CNS) și să evite cu hotărâre accidentele nucleare provocate de om.
China sprijină Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) în a juca
un rol constructiv în promovarea siguranței și securității instalațiilor
nucleare pașnice.
8. Reducerea riscurilor strategice.
Nu trebuie folosite armele nucleare și nu trebuie purtate
războaie nucleare. Ar trebui să se opună amenințării sau folosirii armelor
nucleare. Proliferarea nucleară trebuie prevenită și criza nucleară trebuie
evitată. China se opune cercetării, dezvoltării și utilizării armelor chimice
și biologice de către orice țară în orice circumstanțe.
9. Facilitarea exporturilor de cereale.
Toate părțile trebuie să pună în aplicare inițiativa
pentru cereale din Marea Neagră semnată de Rusia, Turcia, Ucraina și ONU pe
deplin și eficient, într-un mod echilibrat și să sprijine ONU în a juca un rol
important în acest sens. Inițiativa de cooperare privind securitatea alimentară
globală propusă de China oferă o soluție fezabilă la criza alimentară globală.
10. Oprirea sancțiunilor unilaterale.
Sancțiunile unilaterale și presiunea maximă nu pot rezolva
problema; creează doar noi probleme. China se opune sancțiunilor unilaterale
neautorizate de Consiliul de Securitate al ONU. Țările relevante ar trebui să
înceteze să abuzeze de sancțiuni unilaterale și de „jurisdicție cu braț lung”
împotriva altor țări, astfel încât să își facă partea lor în atenuarea crizei
din Ucraina și să creeze condiții pentru ca țările în curs de dezvoltare să-și
dezvolte economiile și să îmbunătățească viața poporului lor.
11. Menținerea stabilității lanțurilor industriale și de
aprovizionare.
Toate părțile ar trebui să mențină cu seriozitate sistemul
economic mondial existent și să se opună utilizării economiei mondiale ca
instrument sau armă în scopuri politice. Sunt necesare eforturi comune pentru a
atenua consecințele crizei și pentru a preveni perturbarea cooperării
internaționale în domeniul energiei, finanțelor, comerțului cu alimente și
transporturilor și să submineze redresarea economică globală.
12. Promovarea reconstrucției post-conflict.
Comunitatea internațională trebuie să ia măsuri pentru a
sprijini reconstrucția post-conflict în zonele de conflict. China este
pregătită să ofere asistență și să joace un rol constructiv în acest demers.
Sursa: Ministerul
Afacerilor Externe al Republicii Populare ChinezeȘi iata articolul din
„:Daily Mail”.
Beijingul solicită o
încetare a focului, discuții de pace si emite un plan în 12 puncte pentru
rezolvarea conflictului
Beijingul declara că
vrea să împiedice criza să scape de sub control, menționând că dialogul și
negocierea sunt singurele căi viabile de rezolvare a conflictului.
La implinirea unui an de la declansarea operatiunii
militare speciale a Rusiei în Ucraina, China a cerut o încetare
a focului cuprinzătoare și detensionarea și relaxarea treptat a
conflictului. Cu toate acestea, propunerea a fost întâmpinată cu scepticism în
Ucraina și Occident. În planul său în 12 puncte, Beijingul a cerut încetarea
sancțiunilor occidentale, negocieri, retragerea NATO de la granițele sale de
Est și eforturi de reconstrucție de care probabil ar beneficia contractanții
chinezi.
Ca reactie imediata, secretarul general al NATO, Jens
Stoltenberg, a exprimat rezerva la propunerea chineză, spunând că Beijingul nu
are prea multă credibilitate ca mediator. Iar serviciile de informații
americane au avertizat că China intenționează să aprovizioneze Moscova cu arme
și muniție, lucru pe care
Beijingul îl neagă. Stoltenberg a declarat : „China nu are prea multă
credibilitate pentru că nu a reușit să condamne invazia ilegală a Ucrainei”, a
spus el, adăugând că Beijingul a semnat un acord cu Moscova cu doar câteva zile
înainte de conflagratie.
Stoltenberg a mai spus că, deși nu există dovezi până acum
că China a furnizat arme Rusiei, dar „Nu
am văzut livrarea efectivă de ajutor letal, ceea ce am văzut sunt semne și
indicii că China ar putea planifica și lua în considerare furnizarea de ajutor
militar Rusiei”.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a
declarat că China nu a împărtășit un plan de pace – doar o serie de principii.
„Trebuie să-l vezi într-un anumit fundal, și acesta este fundalul pentru care
China și-a luat deja partea, semnând, de exemplu, un tratat de prietenie
nelimitat ” cu Rusia, a menționat ea. „Așa că ne vom uita la principii,
desigur, dar le vom analiza pe fundalul în care China a luat parte”, a adăugat
ea.
Jorge Toledo, ambasadorul Uniunii Europene în China, a
declarat că Beijingul are „o responsabilitate specială” de a susține
obiectivele și valorile Națiunilor Unite, mai ales când vine vorba de război și
pace. „Dacă acest lucru este compatibil cu neutralitatea, nu sunt sigur –
depinde de ceea ce înseamnă neutralitatea”, a adăugat el.
Înainte ca propunerea Chinei în 12 puncte să fie lansată,
Zelensky a numit-o un prim pas important.
„Cred că, în general, faptul că China a început să
vorbească despre pace în Ucraina, cred că nu este rău. Este important pentru
noi ca toate statele să fie de partea noastră, de partea justiției’, a spus el
.
Iar un reprezentant al ambasadei Ucrainei în China a spus:
„Dacă este neutră, atunci China ar trebui să discute cu ambele părți. Și acum,
vedem că partea chineză vorbește în cea mai mare parte cu Rusia, dar nu cu
Ucraina”.
Consilierul pentru securitate națională a Casei Albe, Jake
Sullivan a spus că statele G7 vor anunța o nouă rundă de sancțiuni care va
include țări care încearcă să completeze produse care sunt refuzate Rusiei din
cauza sancțiunilor impuse de Ucraina asupra Moscovei.
Miniștrii de
finanțe G7 s-au întâlnit la Bengaluru, India, pentru a discuta despre noi
sancțiuni și mai mult ajutor financiar pentru Ucraina. G7 a spus că pentru
2023, pe baza nevoilor Ucrainei, și-a mărit angajamentul de sprijin bugetar și
economic la 39 de miliarde de dolari.
Secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a
declarat: „Statele Unite vor implementa sancțiuni drastice împotriva
sectoarelor cheie care generează venituri pentru Putin”.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned
Price, a declarat că SUA își vor rezerva
judecata, dar că loialitatea Chinei față de Rusia înseamnă că nu este un
mediator neutru.
„Ne-am dori să vedem nimic mai mult decât o pace justă și
durabilă, dar suntem sceptici că rapoartele cu privire la o astfel de propunere
vor fi o cale constructivă înainte”, a spus el.
Price a adăugat că SUA speră că „toate țările care au o
relație cu Rusia, spre deosebire de cea pe care o avem noi, vor folosi această
influență pentru a împinge Rusia în mod semnificativ și util să pună capăt
acestui război brutal de agresiune. „China este în măsură să facă asta în
moduri în care noi pur și simplu nu suntem.”
La Moscova, președintele Vladimir Putin a anuntat
obiectivele pentru cel de-al doilea an de razboi și planurile de a desfășura
noile rachete balistice intercontinentale cu mai multe focoase Sarmat.
China a susținut că este neutră în conflict, dar are o
relație „fără limite” cu Rusia și a refuzat să critice invadarea Ucrainei,
acuzând în același timp Occidentul că provoacă conflictul și „aprinde
flăcările” oferind Kievului arme defensive.
Rusia și China și-au aliniat din ce în ce mai
mult politicile externe pentru a se opune ordinii internaționale conduse de
SUA.
Președintele Putin s-a întâlnit cu cel mai înalt diplomat al Chinei la
Moscova și a declarat că „alte țări nu vor influența relațiile noastre”, în
timp ce și-a dublat eforturile pentru stabilirea legăturilor cu Beijingul pe
fondul condamnării de către Occident a războiului din Ucraina. Ministrul de
externe Wang Yi a reafirmat puterea acestor legături la întâlnirea cu președintele Putin.
Ca semn clar al dorinței sale de a se apropia de
superputerea estică,Putin l-a salutat
călduros pe Wang Yi la Kremlin si ca cei doi au discutat despre afaceri
față în față, la doar câțiva pași unul de celălalt. A fost un contrast puternic
cu modul în care Putin i-a tratat alți lideri mondiali; președintele francez
Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul ungar Viktor Orban
au stat la capătul opus al sălii, la o masă mare.
Putin i-a spus lui Wang, cel mai înalt oficial de politică
externă al PC Chinez, că așteaptă cu nerăbdare ca președintele Xi Jinping să-l
viziteze la Moscova.
Președintele rus a spus că legăturile dintre Rusia și
Beijing sunt importante pentru „stabilizarea situației internaționale” pe
fondul sancțiunilor Occidentului împotriva Moscovei.
Cei doi au insistat că relațiile dintre Rusia și China nu
pot fi influențate de alte țări, referindu-se la Occident și ucraineni.
Ministrul Wang i-a spus presedintelui Putin că Beijingul
va juca un rol constructiv în ajungerea la o soluționare politică a crizei din
Ucraina.
RECENT, China s-a abținut când Adunarea Generală a ONU a
aprobat o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care cerea Rusiei să pună
capăt ostilităților din Ucraina și să își retragă forțele. China este una
dintre cele 16 țări care fie au votat împotrivă, fie s-au abținut la aproape
toate cele cinci rezoluții anterioare privind Ucraina. Rezoluția, elaborată de
Ucraina în consultare cu aliații săi, a fost adoptată cu 141-7 și 32 de
abțineri
Rusia a denunțat creșterea livrărilor de arme către
Ucraina, spunând că acestea nu duc decât la escaladare. Ministrul Apărării
Rusiei, Serghei Șoigu, a acuzat Occidentul că „foloseste Ucraina care încearcă să dezmembreze Rusia, să o priveze
de independență”.
Iar după un an de război, zone intinse din Ucraina au fost
devastat, s-au strămutat milioane de oameni, și, potrivit surselor occidentale,
s-au inregistrat peste 150.000 de victime de fiecare parte. Peste 10 milioane
de oameni au fost forțați să-și părăsească casele.
About Post Author
