Patericul ne spune că, întrebat fiind
Avva Macarie cum suntem datori să ne rugăm, acesta a zis că nu este trebuință a
vorbi multe, ci a întinde adeseori mâinile si a zice: „Doamne, precum vrei și
precum știi, miluiește!”. Iar de va sta
razboi/ispită asupra noastră, să zicem: „Doamne, ajută-mi!” și El stie ce e de
folos și face cu noi milă.
Gândesc că de aceea, acest popor
creștin se salută spunând: „Doamne
ajută!”. Învățat fiind de sute
de ani de Sf. Macarie cel Mare și de toți sfinții că rugăciunea scurtă,
spusă din inimă, străbate cerul, în multele războaie/ispite care îi stau mereu în
cale, spune doar un „Doamne ajută!” cu credința că Domnul, în Marea Sa Milă, ne dăruiește
tot ceea ce ne este de folos.
Ce bucurie este dar să te rogi
salutând!
Doamne ajută!
About Post Author
