Împăratul nostru nu are Creier – Conspirația generală care ascunde Boala

Biden trebuie
să realizeze că își pierde mințile. La fel, familia, apropiații, presa de la
Casa Albă. Rămânerea sa în funcție, cu butonul nuclear la dispoziție, pare să
fie mai importantă decât gestul normal al demisiei.

Un editorialal lui Bill Rice Jr. pe Substack pe care l-am tradus pentru cititorii
ActiveNews.

*

În mod
normal simt o mare simpatie pentru orice persoană care se luptă cu această
teribilă boală care este demența.

Totuși, în
cazul președintelui Biden, despre care lumea întreagă știe că se confruntă cu
această năpastă, sentimentul pe care îl am este mai aproape de dezgust.

Motivul
pentru care obișnuita mea empatie nu funcționează este că președintele Biden
însuși trebuie să fie conștient de starea sa. Dar nu o recunoaște și nu face
ceea ce este mai bine pentru țară – să demisioneze.

Nu doar
președintele Biden, dar și soția și copiii săi o știu. La fel, și toate
persoanele care lucrează la Casa Albă.

De fapt,
probabil că 24 de ore din 24 asistenții de la Casa Albă lucrează la scripturile
pentru prompter și la indicațiile de mișcare pentru președintele Biden.

Cea mai bună
comedie (neagră) care dovedește ipoteza mea s-a produs atunci când asistenții
de la Casa Albă au îmbrăcat un voluntar în Iepuraș de Paști și au declarat că
Iepurașul și-a îndeplinit sarcina primită de a-l ține pe președinte departe de
reporteri și de căutătorii de ouă.

Ce m-a
determinat să scriu acest articol este momentul înfiorător care s-a produs
zilele trecute, atunci când președintele Biden (ieșind din scenariul pregătit
dinainte) a întrebat dacă o membră moartă a Congresului se află în sală.

Cu toții am
cunoscut persoane care erau în mod evident pe cale să își piardă acuitatea
mintală. Am câțiva prieteni care, în prezent, se luptă cu această boală.

(De fapt, mă
întreb dacă această „ceață a minții”, cel puțin la unii dintre oameni, nu este
o reacție adversă a vaccinurilor COVID.)

Indiferent
de cauză, majoritatea oamenilor care trec prin această încercare recunosc. Fie
ei, fie alții din jurul lor.

Când cineva
începe să sufere de această maladie, are încă suficiente momente în care
creierul le funcționează ca înainte.

Am cunoscuți
(toți pensionați, apropo) care mi-au mărturisit: „Bill, îmi pierd mințile”.

Așa că nu am
nici o îndoială că președintele Biden știe ce se întâmplă cu el.

Opinia mea
este că orice persoană cu o brumă de caracter ar recunoaște ce i se întâmplă
și, pentru binele țării pe care a fost pus să o conducă, ar demisiona.

Dacă nu, ar
fi de sperat ca oamenii care o iubesc și le pasă de această persoană să o
convingă să facă acest lucru.

Însă cei
care conduc țara noastră nu sunt așa. Sunt genul de oameni cărora nu le pasă
decât de poziția lor, de statutul lor și de puterea lor, și nu au nici un fel
de scrupule să participe la o conspirație menită să ascundă adevărul.

(O altă
posibilitate, încă și mai sinistră, este că puterilor din spatele cortinei le
convine că există o marionetă atât de ușor de controlat.)

Conspirația
de a ignora demența evidentă a lui Biden este aproape la fel de importantă
precum conspirația de a ascunde faptul că „vaccinurile” sunt periculoase și
ineficiente.

Evident,
fiecare ziarist de la Casa Albă care scrie despre președinte îi cunoaște
starea. Însă, la fel ca toate adevărurile COVID „interzise”, este tabu să
pomenești că împăratul nu are creier.

Probabil am
cunoscut cu toții un apropiat atins de demență. Știm deci că această condiție
nu se ameliorează. Se agravează, adesea în mod rapid.

Deci, la un
moment dat, se presupune că „un adult din cameră” îl va lua pe președintele
Biden deoparte și îl va convinge să demisioneze.

Când va veni
ziua aceea, presa va fi OBLIGATĂ să scrie despre adevăratul motiv pentru care
președintele nostru a trebuit să părăsească tardiv scena politică prin
stânga… Probabil după ce s-a rătăcit mai întâi prin dreapta scenei, ceea ce –
glumă proastă sau nu – s-a petrecut de mai multe ori.

Abia aștept
acea zi, măcar pentru a vedea cum presa va scrie despre realitatea pe care a
acoperit-o ani de zile.

(„Președintele
nostru suferă de demență” era o știre extrem de importantă.)

Când va veni
acea zi, sper ca americanii să le pună ziariștilor noștri întrebarea:

De ce nu ați
scris despre acest subiect?

Și apoi încă
o întrebare, și mai importantă:

Ce alte
știri importante ați refuzat să investigați și să prezentați?

La drept
vorbind, știrea ascunsă cu Biden-are-demență este în legătură cu toate
celelalte știri ascunse.

Adevăratul
scandal este că America este „deservită” de un corp de presă de supraveghere,
care există se pare doar pentru a ascunde marile scandaluri, în special pe cele
în care sunt implicați politicieni și lideri din „echipa lor”.

Știrea
despre demența lui Biden ne oferă probabil și motivul pentru care presa nu va
prezenta niciodată scandalurile și minciunile COVID.

Dacă presa
corporatistă ar vorbi despre aceasta cu întârziere, ar recunoaște că a ascuns
sau ignorat o știre extrem de importantă vreme de ani de zile. Așa ceva nu se
va întâmpla.

Aș fi tentat
să afirm că președintele Biden va demisiona înainte de sfârșitul mandatului.
Dar este probabil o presupunere naivă.

(Am mai
presupus odată că, dacă și când „vaccinurile” se vor dovedi ineficiente,
guvenul nostru nu va putea impune un asemenea vaccin experimental.)

Noua mea
deviză este că ceea ce nu ar trebui să se întâmple… se va întâmpla (și
viceversa).

Este deci
foarte posibil ca președintele Biden să fie încă președinte în ianuarie 2025.

În acest
moment, nu pot decât să îmi imaginez stresul post-traumatic al gestionarilor
Casei Albe care l-au avut pe „Bernie” nu un weekend, ci 208 weekenduri.

Fiecare zi
aduce noi gafe prezidențiale, gafe care la început au părut amuzante, dar care
nu mai sunt.

De fapt, mi
se pare de o cruzime înfiorătoare faptul că atâtea persoane care se interesează
ostentativ de președintele Biden nu fac nimic pentru a-l ajuta. Este și un abuz
sau o abdicare de la datoria morală sau etică faptul că aceste persoane fac
posibilă rămânerea în funcție a unui om care ar putea provoca un război
nuclear.

Într-o bună
zi, cineva de la Casa Albă va scrie tot ce a fost important, iar opinia publică
va afla cu întârziere cât de gravă era starea cognitivă a președintelui Biden.

Până în acea
zi, vom continua să trăim în lumea realistă ilustrată în filmul cult „Un
grădinar face carieră” („Being There”) al lui Peter Sellers.

În acest
film, grădinarul slab de minte nu a fost totuși ales președinte.

America a
făcut-o și pe asta!