
ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
Poliția
federală braziliană a cerut aprobarea Curții Supreme pentru a-l inculpa pe
președintele Jair Bolsonaro pentru difuzare de informații false și descurajarea
purtării măștii.
Acuzațiile
împotriva lui Bolsonaro apar exact în momentul în care a fost deschisă oficial
campania electorală prezidențială în Brazilia.
Una
dintre principalele teme de campanie electorală ale lui Jair Bolsonaro este
opoziția sa față de dictatura COVID și accentul pus pe mijloacele de
subzistență ale oamenilor.
Acuzațiile
împotriva lui Bolsonaro au fost formulate în urma unei anchete deschise la cererea senatorului brazilian Omar Aziz, care a prezidat „Comisia COVID” din
Senat.
Această
comisie a verificat acuzațiile aduse guvernului în gestionarea pandemiei. De
fapt, adevărata țintă a fost de la bun început Bolsonaro.
Comisia
a fost creată în aprilie 2021 și și-a încheiat cercetarea în octombrie același
an, recomandând nouă capete de acuzare împotriva lui Bolsonaro și acuzându-l
inclusiv de „crime împotriva umanității”.
Cinci
din cele nouă capete de acuzare au fost clasate de procurori pe 27 iulie.
Acuzațiile
poliției braziliene împotriva actualului președinte au în centrul lor un videope care Bolsonaro l-a publicat pe rețelele sociale în octombrie trecut, în care
susținea că există o legătură între vaccinurile COVID și riscul de infectare cu
SIDA.
YouTube
și Facebook a interzis video-ul cu pricina la scurt timp.
Site-ul
brazilian G1 a publicat o presupusă transcriere a cuvintelor lui Bolsonaro din
înregistrarea respectivă:
„Voi
prezenta doar informații, nu voi comenta. Am vorbit în trecut și am fost atacat
mult. Iată: rapoarte oficiale ale guvernului britanic sugerează că cei complet
vaccinați – cine sunt cei complet vaccinați? Cei la care a trecut 15 zile de la
a doua doză – aceștia se infectează cu SIDA mult mai rapid decât se anticipa.”
Pe
27 octombrie 2021, Bolsonaro a acordat un interviu pentru Jovem Pan News, în
care a declarat că nu el a stabilit o legătură între vaccinuri și SIDA, ci doar
a citat informații publicate de site-ul revistei Exame.
Într-adevăr, Exame cita un studiu din The Lancet, care afirma că vaccinurile pot mări riscurile infectării cu HIV:
„Am
arătat un articol din revista Exame, nu am inventat nimic”, a declarat președintele.
După
interzicerea video-lui lui Bolsonaro, Exame a publicat o precizare în care
arăta că nu există nici o dovadă a legăturii între SIDA și vaccinuri. (!)
Potrivit
ziarului O Globo, poliția federală consideră că afirmațiile lui Bolsonaro i-au
incitat pe brazilieni să nu se conformeze reglementărilor sanitare privind
vaccinarea.
Delictul
lui Bolsonaro ar fi:
„Alarmarea
terților, prin anunțarea unui pericol inexistent.”
Pentru
acesta, codul penal brazilian prevede între trei și șase luni de închisoare sau
amendă.
Raportul
poliției îl mai acuză pe Bolsonaro că a descurajat purtarea măștilor, printr-un
video de asemenea interzis din octombrie 2021, în care președintele afirma că
măștile au fost responsabile de numeroase decese în timpul pandemiei de gripă
spaniolă din1918.
Bolsonaro
însuși a refuzat să poarte mască, dar a fost obligat printr-un ordin federal
(!) în iulie 2020.
Încă de la începutul pandemiei, președintele brazilian a făcut apel la poporul său să nu se lasă pradă isteriei COVID și să își vadă de viața normală.
Brazilian President Jair Bolsonaro once again blasted the global „hysteria” over the Chinese coronavirus in a public address Tuesday, urging his people to get back to normal life and work as soon as they possibly can. https://t.co/mzq7st1BXh
— Breitbart News (@BreitbartNews) March 26, 2020
Acțiunea
poliției împotriva lui Bolsonaro a fost făcută publică la o zi după ce acesta
și-a lansat campania electorală pentru alegerile care vor avea loc pe 2
octombrie.
Unul
dintre principalii săi contracandidați este fostul președinte socialist al
țării, Luiz Inacio Lula da Silva, căruia i s-a permis să candideze după ce
Curtea Supremă a casat acuzațiile împotriva sa, în 2021.