ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
În mod straniu, politicienii –
europeni sau ucraineni – evită să vorbească despre caracterul temporar al
migrației celor care fug de războiul din Ucraina.
Țările europene se întrec să le ofere
refugiaților condiții cât mai bune de găzduire. România a ajuns să le dea
inclusiv pământuri și case pentru a se stabili aici.
Ca și cum ar fi vorba de o migrație
definitivă. Ca și cum războiul ar urma să nu se mai termine niciodată. Sau ca
și cum ar fi incorect politic să vorbești despre acest aspect.
Nici măcar gureșul Zelenski nu a scos
o vorbuliță despre necesitatea reîntoarcerii acasă a milioanelor de compatrioți
ai săi alungați de război.
Un singur politician european a făcut
excepție, dovedind curaj și luciditate. Este vorba de o femeie, Mette
Fredericksen (foto), premierul Danemarcei.
După ce țara ei a aprobat o lege prin
care refugiaților ucraineni li se acordă dreptul la muncă, educație și ajutoare
sociale, Frederiksen a declarat:
„A fi refugiat este ceva temporar, așa
că va trebui să vă întoarceți și să puneți umărul la reconstrucția patriei
voastre, atunci când se va putea. Asta ne dă nouă posibilitatea de a ajuta alți
refugiați.”
Danemarca este una dintre țările
occidentale cu regimurile cele mai stricte în privința imigrației, având
politici clare de descurajare a așa-zișilor „refugiați” care sunt în realitate
migranți economici.
Țara scandinavă a fost prima care a
cerut refugiaților veniți pe valul creat de Angela Merkel, în 2015, să plece
acasă.
Fostul ministru al Imigrației, Inger
Stojberg, a rezumat abordarea țării sale astfel:
„Trebuie să fim cinstiți și să
recunoaștem că preferăm să ajutăm refugiați ucraineni mai degrabă decât
somalezi și palestinieni. Nimeni nu îndrăznește să spună: motivul este că ucrainenii
ne seamănă mai mult și pentru că sunt creștini.”
Anul trecut, Danemarca a lansat un noupachet de politici de imigrație prin care se va garanta ca în nici una dintre
regiunile țării numărul persoanelor de origine ne-occidentală să nu depășească
30%.
Un studiu realizat de oameni de
știință danezi, în toamna lui 2019, demonstrează că, în ciuda propagandei agresive despre multiculturalitate, diversitatea etnică are în realitate mai multe efecte negative decât pozitive..
Între timp, în țara vecină, Suedia,
mai multe femei refugiate ucrainence au trăit pe propria piele „binefacerile”
diversității etnice, după ce au fost atacate în căminul care le găzduia de
imigranți somalezi.
Șocul pentru ele a fost atât de mare încât multe și-au manifestat regretul că au plecat de acasă.
About Post Author
