ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
Material din cadrul Concursului ActiveNews, premiat pe 15 ianuarie 2022. Titlul original:
Traducerea
unui dialog imaginar sau trei flegme pe Crăciunul târg’mureșenilor
Zâua
bună, oameni buni! De’nceput,
o iau nițel cotit, pe la Pitești. Deși nu’mi făceam iluzii am
ținut totuși să fiu prezent în fața primăriei, pe 21 decembrie,
spre-a protesta, pașnic, împotriva dictaturii ce stă a se institui
din nou, pe repede’nainte, cu guvidu’ista ca pretext. Mda. Cum stăteam eu așa, singur, singurel, privind
la cerberul de la intrare ce ieșea periodic spre-a dirigui poporenii
cu trebi pe la primărie, mă gândeam că de-o trece primarele cel
nou, din întâmplare, mă prezint și’l rog frumos să sune
parlamentarii de Mureș și să le spună că un cetățean îi roagă
să respingă la vot cele legi întru’nrobirea noastră, a
tuturora, fie români, unguri, țigani or’ sași… or’ alte
neamuri conlocuitoare p’aici, prin Grădina Maicii Domnului.
Deodată, observ că trece pe lângă mine un nu mai chiar tânăr
cetățean, buhăit, c’o privire abulică, dar care’mi părea
cunoscut. Aiaiaii! Ce vremuri, dom’le
și ce culme a ironiei, să’l văd pe unul dintre organizatorii
protestelor legate de Roșia Montană, p’atunci rebel pe
motocicletă și azi… Deh! Azi ar fi fost fără stat de plată…
Mda.
Și-acu’
să intru’n pită! Nostalgic, o tai către ceasul cu flori, unde
fusese daravela cu Roșia Montană și unde-ar fi fost frumos să mai
fie ăl brad falnic de Crăciun de pe vremea primarelui ălui vechi,
pe care’l beștelisem în fro trei pamflete-acu’ câțiva
anișori. Mdeh! Ce ți-e și cu proverbele astea, ce te lovesc
cu’nțelesuri abia după ce le simți pe pielea ta: „rău cu rău,
da’mai rău fără rău”. Și cum trec io de statuia cea nouă,
elegantă, a lu’ Gábor
Bethlem, aud așa, din Cer parcă, o vorbă: „Nincs kegyelem!”
Hmm! Îmi zic io’n barbă, da’ mă luminez la față când, din
partea ailaltă a pieții, aud neaoșul: „No, hai!”
De-amu
să vă traduc, dragii mei, dialogul imaginar dintre Gábor
Bethlen și Iancu Avram de pe deasupra frumoasei Piețe a
Trandafirilor. Supărat nevoie mare, Gábor pare să fi reacționat
visceral la o scenă a nativității plasată la fro câțiva metri
de el, în care pruncul lipsește din fașe, Maria și Iosif sunt
reprezentați fără fețe, în contrast cu magii care își au
fețele la purtător. Cum războiul asimetric se dă și cu
simboluri, pentru cei care nu știu, magii reprezintă știința,
atotputernică azi, și cu obrazul din ce în ce mai gros, dar la
vedere, pare-se, cel puțin în viziunea primăriei noastre cea de
toate zilele… Dreptu-i că magii nu l-ar fi găsit pe pruncul Iisus
de nu erau umili păstorii să’i îndrume, așa că de aici și
nedumeririle imperiilor (doveditoare de prostie prin neînvățarea
lecțiilor) ce se tot împiedică, regulat, de astă căruță de
țărani și de babele cu picioarele pline de tină, înghenuncheate
prin bisericuțe de lemn, ce dăinuie p’acilea, într’o
multiculturalitate milenară, organică, ce dă cu tifla ideologiei
multiculturalismului incult (în cheia lui Berdiaev incult, desigur)
ce vrea a se impune cu forța. Mai departe mergând cu interpretarea,
lipsa pruncului din iesle ar putea fi, în viziunea sincretismului
globalizd reprezentarea nietzscheanului „Dumnezeu a murit”. Ei,
alții, mai cârcotași, ar putea spune că pruncul a fost răpit
pentru a i se prevala linii celulare necesare noilor „terapii”
genice sau, mai rău chiar, pentru a fi sacrificat baalilor, or’,
mai prozaic, spre-a fi chinuit, din nou… pentru obținerea
adrenochromului, de astă dată (bampirism, „curat murdar, coane
Fănică!”). Ptiu, drace!
De
cealaltă parte a pieței, Iancu al nost’ pare a răspunde, sec,
iritat fiind de „luminatorul” plasat de primărie’n fața’i.
E drept că lumina-i la fel, în noi toți și pentru toți, dar, ca
să explicăm și pe’nțelesul tefeliștilor modernistikitschoși,
softul de activare e exact acolo unde ei nu vor a se uita… E
alegerea lor, lăsată de Ăl de Sus… spre deosebire de
intransingența ălora cu dubla măsură ce vor a ne lua și dreptul
de a mai alege.
Și
iaca, îndemnurile celor doi se’ntâlnesc axial, în centrul
pieței, fremătând deasupra batjocurei de brad al rotaracților
strângători de fonduri într’ale
lu’ baphomet! Mie, drept să vă spun, mi s’a părut un rânjet
sinistru al șvaihofărilor: „Na, măh! Un «brad» din cioturile
codrilor voștri, rași de noi, să vă ție de cald, de Crăciun!”
Acu’nțelesei vorbele unui vechi om de presă, pe care’l aprob,
parțial, ce’mi amintise (atunci când îl urecheasem prea tare pe
vechiu’ primare) de proverbul citat la’nceputul ăstui text.
De
final, pentru cine n’a’nțeles din prima mesajul (da’ nu numa’
pentru ei), imaginați-vă transpunerea’n
faptă a unui „dialog” muzical între piesa „Nincs kegyelem”
[1] a formației maghiare Nemzeti Hang și „Rugăciunea” [2] lui
Cedry2k. Dacă nici așa nu ați reușit a prinde’nțelesurile
umilelelor mele rătăciri pe alba coală, extrapolați băgând la
cap cuvintele lui Emanuil Gojdu: „Providența dumnezeească, însuși
Dumnezeul popoarelor din lume a croit ținta, atît pentru seama
națiunii române, cît și pe seama celei maghiare, pentru ca
laolaltă să trăiască într-o alianță eternă, fiindcă numai
laolaltă au un viitor glorios, pe cînd punîndu-se una în contra
celeilalte, amîndouă trebuie să piară. Ambele națiuni stau
singure pe lumea aceasta, fără consîngeni și aproape în număr
egal. Soarta le-a așezat una lângă alta; aplecările lor sunt la
fel. Amîndouă sunt înconjurate de elementul absorbitor al
panslavismului, – prin urmare nici una nu poate deveni periculoasă
pentru cealaltă. Destinul le cheamă pe aceste două națiuni la o
alianță eternă” [3].
Hristos S’a
născut!
Doamne
ajută și La mulți ani!
Sorin
Suciu
Mențiune în cadrul Concursului de Schițe ActiveNews – Era Covid și Marea Resetare – starea actuală, perspective, soluții, categoria SCHIȚE.
[1]
Nemzeti Hang. 2017. „Nincs kegyelem”. E.Z.S Music. Disponibil lahttps://songbook.hu/lyrics/105962/nincs-kegyelem, accesat la
04.01/2022.
[2]
Cedry2k. 2012. „Rugăciune (Identitate)”. Disponibil lahttps://genius.com/Cedry2k-rugaciune-lyrics, accesat la 04.01.2022.
[3]
Maria Berényi. 2002. „Viața și activitatea lui Emanuil Gojdu
1802-1870”.Societatea
culturală a românilor din Budapesta. Giula. p. 72, disponibil lahttp://mariaberenyi.hu/Gojdu.pdf, accesat la 04.01.2022.
VIDEO:
About Post Author
