ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
Dar
românii ce vor?
„Jur
sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea
spirituala si materiala a poporului roman, sa respect Constitutia si
legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile
fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea
si integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”.
Art.
82 din Constitutia Romaniei
Juramantul
alesilor romani la investitura in functii
Dupa doi ani in care
guvernantii au folosit, zi de zi, argumente medicale bazate pe date
false si pe statistici fara
sens dictate de agentii straine pentru a-si justifica abuzurile
impotriva Constitutiei si impotriva cetatenilor ale
caror libertati si drepturi – inclusiv cel la viata prin procurarea
de tratamente salvatoare – jurasera sa le respecte,am ajuns, in sfarsit, in punctul critic in care relatia dintre COVID
si ideea de oportunitate politica nu mai e contestata de nimeni. Unii
s-au supus tratamentului experimental propus pentru ca, temandu-se de
virus, nu au avut alternativa unui tratament cu adevarat eficient si
sigur. Altii pentru a nu-si pierde locul de munca. Altii la
presiunile familiei. Altii pentru a putea calatori dupa pofta inimii.
Motivele lor par diferite dar sunt unite de ideea ca injectarea va
readuce normalitatea. Insa in vreme ce normalitatea intarzie sa apara
– infectarea si imbolnavirea grava a vaccinatilor e o realitate de
necontestat, masca ne bantuie pe toti iar certificatele verzi nu mai
sunt o cheie cu valabilitate eterna – guvernul continua in mod
neconstitutional sa isi prelungeasca puterile in numele unei crize pe
care tot el o perpetueaza la cererea unor foruri supranationale.
Iar acum Ursula von
der Leyen, presedinta Comisiei Europene, personaj cu o istorie
personala de facilitare de contracte grase, fara licitatie, prin intermediul mesajelor
telefonice – inclusiv pentru 1.8 miliarde de doze de vaccin Pfizer
– si de refuz de a da socoteala, cere vaccinarea obligatorie a
cetatenilor Europei.
Repet: Ursula
von der Leyen vrea sa fim supusi, prin intermediul guvernelor
nationale, violului medical repetat folosind substante experimentale
dintre cele cumparate de ea personal, folosindu-si telefonul
personal, de la o companie pe care numarul urias de doze cumparate
arata ca o favorizeaza.
Declaratia doamnei
von der Leyen arata care este, de fapt, miza acestui joc pe care il
pierdem in fiecare zi. Un joc conceput pentru a ne extenua, ale carui
reguli sunt date, aparent, de fluiditatea crizei dar care, aplicate
in ‘lockstep,’ dovedesc inca o data viziunea globala care ne dicteaza
vietile: pe 15 ianuarie, pasaportul sanitar francez al celor doua
doze expira.
Tot pe 15
ianuarie, poporul roman va
fi lovit, chipurile, de valul 5 al pandemiei. In absenta dovezilor
unui plan global, legatura dintre cele doua evenimente ramane, pentru
cine are ochi sa vada, ideea ca 15 ianuarie e un nou inceput pentru
romani si francezi (pentru moment), inclusiv pentru cei vaccinati,
care vor deveni lipsiti de protectia primelor doua doze si deci a
pasaportului de sanatate. Pe 15 ianuarie, printr-un nou ‘val’ sau
prin expirarea vaccinarii initiale, redevenim vulnerabili. Si poate
ca pe 15 ianuarie vom afla ca vaccinarea devine obligatorie –
paradoxal – tocmai pentru a ne impiedica sa ajungem vulnerabili.
Vaccinarea obligatorie ii refuza jocului sfarsitul.
Legatura dintre
autonomia nationala si cea corporala nu a fost niciodata mai
evidenta. Ca orice violenta, insa, absurdul proiectului de subjugare
a vointei si demnitatii individuale ne aduce pe toti, injectati sau
nu, la realizarea ca imparatul e gol. Masurile de protectie nu au
de-a face cu sanatatea, cu preventia, cu numarul de anticorpi si cu
protectia celui de langa tine, ci cu obedienta. De indata ce refuzi
violenta salvatoare, iti este din nou interzis sa-ti vizitezi
prietenii si familia, sa mergi la cumparaturi sau la plimbare dupa
dorinta si de nevoi, sa ai serviciu, sa te rogi in biserica, sa
mananci la restaurantul favorit, sa-ti hranesti mintea si sufletul cu
arta, sa respiri si sa vorbesti liber.
In ciuda
sloganurilor care sarbatoresc diversitatea in unitate, statul
national e, in Europa, o notiune depasita. In ciuda sloganurilor care
promoveaza diversitatea de culoare si gen la nivelul comunitatii,
corpul uman autonom, neinjectat la comanda, e o notiune traditionala,
nedezirabila. In acest moment, care nu e mai putin grav decat un
razboi, ideea de popor devine mai importanta dacat oricand.
Comunitatea, vedem tot mai clar, e fundamentala pentru supravietuirea
individuala si pentru continuitatea istorica. De asta ni se spune sa
ne temem unii de altii. Ideea de a fi ‘together apart’ –
‘impreuna separat’ – are rolul de a distruge baza conceptuala a
comunitatii pentru a o goli de sens.
Ce vrea poporul
roman in decembrie 2021? Asta e intrebarea care ar trebui sa-i tina
treji pe liderii nostri. Vor romanii sa stea in casa pe termen
nelimitat? Vor sa-si piarda serviciul din cauza unui perfid
‘certificat verde’ creat the Uniunea Europeana pentru calatoria
asa-zis sigura intre state, acum folosit pentru limitarea drepturilor
fundamentale in propria lor tara?
Vor sa fie vaccinati
cu forta?
Statisticile de
injectare in Romania arata ca raspunsul e un NU raspicat.
E momentul sa le
cerem alesilor nostri sa-si
asume rolul de aparatori ai natiunii romane, al fiintei integre care
este poporul roman, pe care au jurat sa-l protejeze astfel incat sa
poate trai in acord cu propriile sale dorinte, traditii si valori.
Fiindca in momentul in care romanii
vor fi vaccinati fortat printr-o decizie a UE, natiunea romana si
deci statul roman vor inceta sa existe. Mai mult dacat atat, in
momentul in care romanii vor fi vaccinati cu forta Europa va inceta
sa mai fie o uniune. Va deveni un conglomerat amorf condus prin
decizii autoritare in care guvernantii locali vor fi piese de prisos.
Macar de frica de a
nu fi mestecati si scuipati de un sistem care, ca orice dictatura,
isi va incepe existenta prin a-i ucide pe cei de care s-a folosit
pentru a se consolida, e momentul ca guvernantii romani sa vada
oportunitatea ce le sta in fata care e, de fapt, sansa tuturor la
viata, si sa-si puna, fiecare in parte, in a doisprezecelea ceas,
intrebarea care decurge direct din juramantul rostit la investitura
in functie: dar romanii, ei ce vor?
Adriana Dragomir