Life Lifestyle man National Politics Technology

Chișinăul a dat o VICTIMĂ celebră la 11 septembrie – legătura cu Maia Sandu și Dodon

BUCUREȘTI, 11 sept – Sputnik. Printre cei aproape 3000 de oameni care au murit în atentatele de la 11 septembrie se numără 5 cetățeni români, dar și o personalitate a Republicii Moldova.Este vorba de arhitectul Arcadi Zalțman (Arkady Zaltsman, așa cum apare în documentele americane), care se mutase la New York împreună cu soţia, Zhanna Galperina şi fiica lor Laura, în anii 1990, stabilindu-se în cartierul Midwood, din Brooklyn, New York.Pe 11 septembrie 2001, arhitectul, în plină ascensiune, a participat la adunarea anuală a marii companii „Skidmore, Owings and Merrill”, pe care urma să o conducă, ca director adjunct sau director.Excepționalul artist moldovean se afla la etajul 105 al Turnului de Sud al World Trade Center din New York în ziua tragediei, care avea să-l răpească…Născut pe 1 decembrie 1955, Arcadi Zalțman a fost o personalitate a arhitecturii din Moldova, printre altele el fiind unul dintre cei care au realizat actualul Palat al Președintelui Republicii Moldova, pe vremea când a fost construit având destinația de sediu al Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.Proiectul a fost elaborat în anii 1980–1985 de arhitecţii Iuri Tumanean, Arcadi Zalțman și Victor Iavorski și de inginerul Anatolie Liutîi.În studiu se arată că autorii proiectului au apelat nu numai la modele postmoderniste, ”ci și la patrimoniul arhitectural și decorativ autohton, utilizând și anumite elemente stilizate ale ordinelor clasice, ale arhitecturii caucaziene și ale celei interbelice”.O lucrare de marcă, într-un oraș cu unele dintre cele mai frumoase clădiri din Europa de est.Proiectul a fost condus de arhitectul Iuri Tumanean (născut în Tașkent, Uzbekistan, arhitectul principal al Institutului ”Chişinăugorproiect”), şef al colectivului de autori, autor al părţii arhitecturale, a proiectului la toate etapele de proiectare.Iuri Tumanean şi Viktor Iavorski sunt și autorii Casei Prieteniei Popoarelor Lumii din Chişinău (str. Alexei Mateevici), astăzi sediul Biroului Relaţii Interetnice.Arcadi Zalțman este autor al părţii arhitecturale a proiectului la etapa „Desene de execuţie”.În SUA, Arcadi Zalţman a realizat o propunere de proiect a Memorialului din Oklahoma City, dedicat jertfelor actului terorist din 19 aprilie 1995, și a proiectat mai multe locuinţe particulare şi clădiri de birouri în SUA și Europa.Actuala superbă clădire a Președintelui Republicii Moldova are o istorie interesantă.În anii 1990–1993, în această clădire a activat Parlamentul Republicii Moldova, cel care, pe 27 aprilie 1990, a votat Drapelul de Stat, iar pe 3 noiembrie 1990 Stema de Stat a Republicii Moldova. Tot aici, pe 27 aprilie 1990, deputatul Gheorghe Ghimpu a arborat primul tricolor oficial al Republicii Moldova, iar pe 23 iunie 1990, a fost votată Declarația de Suveranitate a Republicii Sovietice Socialiste Moldova, pentru ca pe 27 august 1991 să fie adoptată Declarația de Independență a Republicii Moldova.Abia în 1994, clădirea devine reședința oficială a primului președinte al Republicii Moldova Mircea Snegur, pe de altă parte ultimul șef al Sovietului Suprem al RSS Moldovenești.În timpul protestelor din 7 aprilie 2009, clădirea este afectată grav, mai ales parterul. Începute în 2010, lucrările de reparație sunt întrerupte în 2012 – fiind reluate și finalizate sub Igor Dodon, cu sprijinul… președintelui turc, Recep Tayyp Erdogan, care a trimis o donația importantă.Astfel, la ora actuală, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, își desfășoară activitatea în clădirea realizată și de talentatul arhitect Arcadi Zalțman, una dintre victimele atentatelor de la 11 septembrie 2001.Câteva date biograficeArcadi Zalţman s-a născut pe 1 decembrie 1955 la Chişinău, în familia inginerului constructor Alexandru Zalţman şi a profesoarei de limbă engleză Faina Zalţman (Fişberg), victime ale prigoanei naziste, internați în lagăre, care după Al Doilea Război Mondial, s-au stabilit cu traiul în capitala Moldovei.Între 1961–1972 Arcadi Zalțman a urmat Școala medie nr. 53 din Chişinău, iar în 1968–1972 – Școala orăşenească de pictură „Alexei Şciusev”. În 1977 a absolvit cu menţiune Facultatea de Urbanism şi Arhitectură a Institutului Politehnic din Chişinău.Din 1977 a fost angajat ca arhitect la Institutul de proiectare de stat „Chişinăugorproiect”, unde a avut peste 50 de lucrările realizate, printre care: clădirea Agenţiei republicane de telegraf, complexul curativ-profilactic al Societăţii Sportive Benevole „Moldova” din Chişinău; Palatul Pionierilor din Comrat, amenajarea cartierului dintre străzile ”31 August 1989”, Puşkin şi Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, a microraionului Poşta Veche, corpul principal al Institutului Politehnic de pe strada Studenţilor, corpul de inginerie cu laboratoare al filialei Institutului „Ghiproselmaş” etc.În 1980 Arcadi Zalţman a devenit membru al Uniunii Arhitecţilor din RSSM și a reprezentat republica la mai multe concursuri unionale de arhitectură şi la concursuri internaționale.În 1989 Zalţman emigrează împreună cu soţia, fiica şi părinţii în SUA, la New York.Devine membru al Uniunii Arhitecţilor din SUA, iar pe la mijlocul anului 2001, cu câteva luni înainte de tragedie, Zalţman a fost propus ca director al marii companii. După proiectele sale au fost construite mai multe clădiri în Iugoslavia, Belgia, Canada, Rusia, SUA şi în alte țări.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *