Un „Creier global” ne va controla din „Templul din ceruri” al sateliților fiecare mișcare ca să salvăm pământul de emisiile noastre de carbon. Se întâmplă acum: „Agenda noastră comună” pusă la cale de ONU și Forumul Economic Mondial

„Agenda noastră comună” – 3:
„Promovarea păcii și prevenirea conflictelor” – Supravegherea
din Spațiu

Al treilea obiectiv din „Agenda noastră
comună” a ONU, interferată cu Agenda de la Davos, se referă la o nouă „agendă de pace” – „Promovarea păcii
și prevenirea conflictelor”. Aceasta presupune „reducerea
riscurilor strategice”, cum sunt armele nucleare, războiul cibernetic
și armele autonome. Printr-o strategie care sună a „divinație”
digitală avansată, trebuie, de asemenea, „consolidată vigilența la
nivel internațional”. În plus, „trebuie asigurată o utilizare
pașnică, sigură și durabilă a spațiului cosmic”. Un limbaj care ne aduce aminte de defuncta URSS.

Așadar este necesară monitorizarea din Spațiu a sistemului Pământului
pentru a controla, spre sănătatea noastră – după cum susțin globaliștii – emisiile de dioxid de carbon, ne atrage atenția cercetătorul Jacob
Nordangård, doctor în Studii de știință și tehnologie, în seria sa de analize despre ”Agenda noastră comună” publicate la Pharos din care ActiveNews a publicat primele părți. Traducem pentru cititorii ActiveNews și următorul avertisment despre transformările globale care se pun la cale în unele centre ale lumii, în timp ce noi ne bem liniștiți cafeaua de dimineață:

Deși acest obiectiv pare a se referi la
amenințările viitoare care ar putea veni de la alte sisteme solare,
în prezent se urmărește în principal rezolvarea unor probleme mai
imediate și implementarea Agendei 2030 folosind tehnologiile celei
de-a Patra Revoluții Industriale. Acest lucru se aplică în special
în cazul tehnologiilor spațiale.

„Activitățile spațiale au
transformat modul în care trăim, iar sistemele spațiale sunt
esențiale pentru înțelegerea și rezolvarea problemelor globale,
cum sunt implementarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă și
acțiunile în domeniul climatic.”

Antonio Guterres [secretarul general al
ONU] susține, de asemenea, crearea unui cadru de reglementare global
pentru coordonarea explorării Spațiului și prevenirea înarmării
Spațiului. Prin urmare, se propune un dialog privind Spațiul cosmic
în legătură cu planificatul Summit pentru viitor din
2023.[1]

Biroul ONU pentru Afaceri Spațiale
(UNOOSA), care activează în Viena din 1992 cu scopul de a promova
dezvoltarea durabilă, urmărește Spațiul cosmic prin telescop.
Programul include urmărirea resturilor spațiale și a amenințărilor
care pot veni de la fenomene din Spațiu, precum asteroizii sau
furtunile solare.[2] Unul dintre obiectivele mai ciudate este acela
de a face Spațiul accesibil persoanelor cu dizabilități –
Proiectul „Parastronaut” – care ridică incluziunea grupurilor
dezavantajate pe culmi cu totul noi.[3]

Totuși, scopul principal al agendei
sustenabilității este capacitatea de a prezice amenințările și
riscurile prin monitorizarea prin satelit și colectarea de date.
Tehnologiile spațiale (cum sunt sateliții) sunt utilizate pentru a
monitoriza sistemul Pământului și pentru gestionarea
dezastrelor.[4]

UNOOSA folosește în acest scop
Platforma ONU de informații spațiale pentru managementul
dezastrelor și răspunsul la urgențe (UN-SPIDER).

Potrivit UNOOSA, tehnologiile spațiale
pot fi folosite și pentru a apăra „sănătatea și bunăstarea”
prin utilizarea dispozitivelor portabile de monitorizare, în timp ce
monitorizarea electronică a prezenței poate ajuta la promovarea
unei „educații corecte pentru toți”. Tehnologiile au, de
asemenea, un rol esențial în funcționarea „orașului inteligent”
și pot fi folosite în „aplicarea legii”.

Aceasta este o prioritate și pentru
Forumul Economic Mondial și Consiliul lor pentru viitorul global
privind Spațiul, din care face parte directorul UNOOSA,
astrofizicianul Simonetta Di Pippo. Ca de obicei, ONU și WEF sunt
într-o cooperare foarte strânsă.

Unul dintre membri este avocata
ucraineană în domeniul Spațiului și activista pentru mediul
spațial Olga Stelmakh-Drescher. Ea activează ca avocat al
companiilor private care efectuează cercetări pentru realizarea de
călătorii în Spațiu și pentru dezvoltarea de noi tehnologii (New
Space).

În plus, Olga este autoarea cărții
„Space Sustainability Goals” [Obiectivele sustenabilității
spațiale].[5] Aceste obiective includ o formă de Sistem de credit
social pentru activitățile spațiale (Space Sustainability Rating).
Este vorba de un sistem de punctare care „trebuie să permită
evaluarea critică privind caracteristicile de sustenabilitate în
domeniul spațial și punctarea activităților actorilor spațiali,
în special în ceea ce privește impactul acestora asupra
durabilității mediului spațial și eforturile depuse în scopul
reducerii la minimum a daunelor care pot fi cauzate mediului, ceea ce
va duce la recunoașterea și stimularea comportamentului sustenabil
pozitiv și dezvoltarea tehnologiilor care răspund acestui scop.”[6]

În 2019, Olga a participat la „Noosphere
Space Summit” [summitul pe tema spațiului noosferic] din Ucraina,
unde au avut loc discuții despre a Patra Revoluție Industrială și
o nouă cursă spațială.[7]

Cel mai mare operator în ceea ce
privește plasarea de sateliți pe întreg globul este SpaceX al
miliardarului Elon Musk, care, prin sistemul său SpaceLink,
urmărește să ofere întregii lumi acces la Internet – un
obiectiv important al ONU și WEF. Până la 22% dintre toți
sateliții din Spațiu sunt în prezent controlați de SpaceX.[8]

Maestru al contradicțiilor, Elon Musk
(Young Global Leader 2008) are, de asemenea, planul de a construi o
„civilizație de rezervă” pe Marte, ca pregătire pentru ceea ce
miliardarul descrie a fi un al Treilea Război Mondial, în mare
măsură inevitabil.[9] Încă din 2019, el plănuia călătorii
SpaceX între Pământ și Marte. Totuși, planul a fost amânat de
mai multe ori (acum atingerea acestui obiectiv este stabilit pentru
2029).

Al doilea cel mai mare operator de
sateliți, Planet Labs,
este condus de Will Marshall, care este, de asemenea, Young Global
Leader [tânăr lider global] și membru al Consiliului global al
viitorului privind tehnologiile spațiale.

Planet Labs lucrează strâns cu ONU și
cu partenerii săi pentru a utiliza datele din satelit în scopul
atingerii obiectivelor globale. Printre colaboratori face parte și
Carbon Mapper, a cărui politică este stabilită de Rocky Mountain
Institute, condus de Jules Kortenhorst (vezi postarea anterioară),
ONU și compania petrolieră Chevron, și este finanțat de
filantropi activiști în domeniul climei precum Bloomberg, High Tide
Foundation și Grantham Foundation.[10]

„Carbon Mapper desfășoară un sistem
de monitorizare pe mai multe nivele a emisiilor din aer și spațiu.
În prezent, construim doi sateliți demonstrativi, care se vor lansa
la începutul anului 2023, și intenționăm să extindem proiectul
la o constelație complet operațională de mai mulți sateliți până
în 2025.”

Un alt partener cu o abordare similară
este proiectul Climate Trace [Amprenta climatică], al lui Al Gore, membru al consiliului de
administrație al WEF, proiect care se bazează pe utilizarea
inteligenței artificiale și învățarea automată pentru a analiza
datele provenind de la peste 300 de sateliți și 11.000 de senzori.
Este vorba în primul rând despre detectarea scurgerilor de metan în
industria petrolului și gazelor, cartografierea biodiversității și
a schimbărilor în recifele de corali. Dar, potrivit WEF, planul de
supraveghere ar putea avansa și mai mult în curând. După cum
scrie Global Future Council on Space în raportul său Space for Net
Zero (2021) [Spațiul și [obiectivul] zero emisii]:

„Sateliții de comunicații pot ajuta
la monitorizarea activă și reducerea emisiilor, permițând accesul
în timp real la numeroase aplicații IoT [„Internet of Things”,
Internetul lucrurilor] pentru companii și consumatori, în scopul
creșterii eficienței operaționale și al minimizării consumului
de energie și combustibil.”

Este vorba de robotizarea întregului mediu ambiant și controlarea din diverse centre de comandă a activității umane inclusiv a transportului, prin mașini electrice fără șofer.

Scenariul seamănă foarte mult cu
fanteziile futuriste ale lui H.G. Wells, Oliver Reiser și Pierre
Teilhard de Chardin, care își imaginau o centrală de comandă care
să gestioneze și să controleze atât sistemul Pământului, cât
și toate activitățile umane – cu alte cuvinte, un Creier
mondial.

„Acest «templu» al sateliților
propus este viziunea pe care omul trebuie să și-o reprezinte. Nu se
va afla pe suprafața pământului. Va fi un templu din ceruri…” (Oliver Reiser)

Raportul menționează că, în timpul
pandemiei, mai multe autorități spațiale s-au reunit și au creat un tablou de bord pentru observarea Pământului,
în care au studiat impactul pandemiei asupra emisiilor de dioxid de
carbon. Datele au indicat că blocarea populației în case [lockdown-urile] și
distanțarea socială ar fi dus la o reducere temporară a emisiilor de
dioxid de carbon din activitățile umane.

Pentru a coordona și eficientiza această
colectare de date, se propune o rețea globală de „Centre de
operațiuni ale Pământului” care „va utiliza datele, expertiza
și capacitățile și, în cele din urmă, va ajuta [omenirea] să
răspundă provocărilor schimbărilor climatice”.[11]

„Pentru a gestiona și coordona cu
succes eforturile pentru emisii zero de pe «nava spațială Pământ»,
a sosit momentul să construim un fel de centru de operațiuni
distribuite care să ne ajute să gestionăm «nava noastră
spațială»”.

Întrebarea este de câtă energie este
nevoie pentru a crea și menține un ochi AI [al Inteligenței
Artificiale] vigilent în Spațiu? Potrivit Wikipedia:

„De exemplu, o rachetă arde până
la 400 de tone metrice de kerosen și emite în câteva minute mai
mult dioxid de carbon decât emite o mașină medie în peste două
secole.”

Jacob Nordangård, doctor în Studii
de știință și tehnologie

Sursa: Pharos.org

Referințe și note:

[1] Națiunile Unite (2021), Agenda
noastră comună https://www.un.org/en/content/common-agenda-report/assets/pdf/Common_Agenda_Report_English.pdf

[2] UNOOSA, Roluri și responsabilități https://www.unoosa.org/oosa/en/aboutus/roles-responsibilities.html

[3] ESA, https://www.esa.int/About_Us/Careers_at_ESA/ESA_Astronaut_Selection/Parastronaut_feasibility_project

[4] UNOOSA, https://www.unoosa.org/oosa/en/ourwork/space4sdgs/index.html

[5] Space Watch, https://spacewatch.global/2019/11/spacewatchgl-oped-olga/

[6] Space Generation Advisory Generation
(2019), https://spacegeneration.org/oped-from-sustainable-development-goals-to-space-sustainability-goals

[7] Termenul „noosferă” (sfera
gândirii) a fost folosit pentru prima dată de mineralogistul
ruso-ucrainean Vladimir Vernadski https://en.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Vernadsky (care a fondat și Academia Ucraineană de Științe) și se referă
la teoria unei a Treia faze a evoluției Pământului, după geosferă
și biosferă. Aceasta se referă la etapa în care umanitatea preia
controlul asupra evoluției pe Pământ și creează resurse prin
transmutare. Termenul de noosferă a fost popularizat simultan de
paleontologul și teologul Pierre Teilhard de Chardin.

[8] Wood, Therese (2020), „Cine deține
orbita noastră: câți sateliți sunt în Spațiu?”, World
Economic Forum, 23 octombrie 2020 https://www.weforum.org/agenda/2020/10/visualizing-easrth-satellites-sapce-spacex/

[9] Robinson, Melia (2018), „Elon Musk
vrea să colonizeze [planeta] Marte pentru a se pregăti pentru al
Treilea Război Mondial”, World Economic Forum 12 martie 2018 https://www.weforum.org/agenda/2018/03/elon-musk-wants-to-colonize-mars-with-spacex-heres-what-he-said-it-will-be-like-as-one-of-the-first-residents/

[10] Carbon Mapper, https://carbonmapper.org/about-us/#partner-team-leads

[11] Forumul Economic Mondial (2021), https://www3.weforum.org/docs/WEF_Space_and_Net_Zero_2021.pdf