ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
Scriitorul și jurnalistul Nicholas Dima, fost deținut politic anticomunist și apoi, după emigrarea în SUA, profesor pentru militarii americani în cadrul mai multor colegii de război, cum ar fi Fort Bragg, cea mai mare baza militară din lume (foto st. mai jos) cât și la școala de elită a Armatei SUA – West Point Academy – apoi jurnalist la Vocea Americii timp de peste două decenii, cu o carieră impresionantă, felicitat de doi președinți americani, Ronald Reagen și George Bush, pentru lucrările sale (foto în baza textului), a avut amabilitatea să ne împărtășească punctul său de vedere despre Războiul din Ucraina, oferind cititorilor români o adevărată frescă a Marii Resetări care se derulează prin conflictul din vecinătatea noastră, în care se bat la vedere forțele SUA și UE cu cele ale Rusiei, cu China în expectativă. Fostul deținut politic care a trăit în închisorile bolșevice alături de mari sfinți neo-martiri români, dar care l-a cunoscut în temniță și pe pastorul Richard Wurnbrandt, consideră că în prezent lumii i se aplică la scară locala și planetară metodele de tortură și dominație psihologică, de data aceasta în masă, de la Aiud și Pitești. 
Iată viziunea sa extraordinară:
Războiul din Ucraina:
Observații și Perspective
de Nicholas Dima
Intro: Se stie ca razboiul inseamna
continuarea politicii prin mijloace violente; inseamna impunerea
vointei unei tari asupra alteia cu rezultate de cele mai multe ori
dramatice. Radacina razboiului este insasi natura noastra. Natura
umana s-a mai imblanzit de-a lungul istoriei, dar nu s-a schimbat.
Religia in general si religia crestina in mod special au temperat
comportarea violenta la nivel individual, dar prea putin la nivel de
stat. In aceste zile, interesele statale si internationale, cunoscute
sau ascunse, se ciocnesc din nou in Ucraina.
***
Ca roman cunosc bine si
detest expansionismul rusesc si consecintele lui. In ultimii doua
sute de ani pamantul romanesc a fost incalcat si invadat de Rusia de
12 ori. In prezent, Moscova isi redescopera vocatia imperiala in
Ucraina, dar de data aceasta ceva e neclar. Kievul a fost si este
incurajat de anumite cercuri internationaliste sa provoace Rusia
pentru a o forta sa se supuna planurilor occidentale de resetare a
lumii. In aces sens, si fara a-si dezvalui public intentiile, fortele
globaliste si-au mobilizat aproape toate resursele de care dispun
pentru a-si atinge scopul. Personal, nu am incredere in Rusia, dar
dupa 53 de ani in America nu mai am incredere nici in politica de azi
a Americii si nici in a marilor tari occidentale. Ce se intampla?
Potrivit analizelor oficiale
publicate la Washington, China ramane principala adversara a Statelor
Unite si a occidentului. Prin ‘occident’ se intelege grupul de
tari capitaliste dezvoltate care au adoptat democratia de tip
neo-liberal promovata de Statele Unite. Interpretarea ideii de
democratie a devenit insa arbitrara si destul de elastica. Oricum,
tarile occidentale incearca sa impuna si altora sistemul lor
prezentandu-l drept o panacee universala, dar urmarindu-si cinic
propriile interese. Altfel, daca China ramane principalul adversar al
lumii occidentale, cum se explica actuala mobilizare generala
impotriva Rusiei? Se explica prin faptul ca sistemul politic promovat
de America si de Uniunea Europeana a fost acceptat in ultimii ani si
de Ucraina. Moscova a
fost invitata si ea sa faca parte din noua ordine mondiala, dar a
primit un rol secundar si subordonat pe care l-a respins. Confruntata
cu perspectiva extinderii Aliantei Nord Atlantice pana la granitele
ei, Rusia a spus Niet.
In consecinta, dialogul diplomatic a fost inlocuit de un dialog
armat.
Ideea extinderii sferei de
control a unei tari pana la limite maxime e straveche. A infaptuit-o
Imperiul Roman acum doua mii de ani, dar fara un plan prealabil si
fara un scop clar. De altfel, lumea cunoscuta era limitata in acele
timpuri. O extindere remarcabila a realizat-o Anglia cu destul de
mult succes in secolul 19. Apoi, acum o suta de ani, fosta Uniune
Sovietica a incercat sa comunizeze intreaga planeta. La acea data
promotorii globalizarii aveau deja un plan, aveau o ideologie, se
bazau pe expansionismul rusesc, si aveau la dispozitie Armata Rosie.
Cladita pe o ideologie falsa si pe resurse limitate planul de
comunizare mondiala a esuat. Ideia dirijarii intregului glob a fost
preluata totusi dupa cel de al doilea razboi mondial cand spre
sfarsitul ostilitatilor invingatorii au pus bazele unei noi ordini
mondiale. Acestia au lansat totodata o viziune globala de
reorganizare si de guvernare a lumii.
***
La aceasta ora inaintata a
istoriei exista doua viziuni de guvernare globala: Prima viziune este
promovata de America si de Occident, se face cu manusi, cu ademeniri,
si la suprafata e benevolenta. Cine se afla in spatele acestei
viziuni? La prima vedere, planul globalist e promovat de Washington
si in mod special de Departamentul de Stat si de Casa Alba. Planul e
dirijat insa din spate de catre marile corporatii, de miliardari si
de lideri politici care controleaza resursele naturale, financiare si
mediatice ale lumii. Aceste cercuri urmaresc reorganizarea lumii…
chipurile pentru salvarea planetei si pentru binele tuturor.
Intentiile sunt laudabile, dar Blaise Pascale, filozof francez din
sec. 17, a atras atentia ca „drumul catre
iad e pavat cu intentii bune!”
Noua viziune post-belica a
fost pusa in practica treptat prin diferite organizatii si organisme
ca Natiunile Unite, Fondul Monetar International, Banca Mondiala,
Organizatia Mondiala a Comertului, Uniunea Europeana, Forumul
Economic Mondial, si pe plan militar, Alianta NATO… Viziunea
globalista e promovata totodata prin numeroase fundatii si cluburi
particulare, prin diverse organizatii secrete, si prin organizatii
ne-guvernamentale, intre care mentionez bine-cunoscuta fundatie
Soros. Pregatirile pentru realizarea noii ordini mondiale se fac in
culise si in intimitatea unor grupuri de mari initiati. In
documentata sa carte intitulata Superclass,
David Rothkopf mentioneaza o parte din corporatiile supra-nationale
si unii dintre miliardarii si liderii politici mondiali care
dirijeaza destinele omenirii. Cu toate acestea, adevaratii
conducatori, probabil o mana de indivizi inconjurati de un cerc
restrains de adjuncti, nu sunt cunoscuti. Oricum, intentia lor este
sa controleze destinele planetei.
La concret si la obiect,
aceasta viziune este materialista, internationalista si implicit
anti-nationala, si in final, anti-crestina si contrara firii umane.
Intr-un asemenea sistem religia traditionala centrata pe o fiinta
divina este inlocuita cu conceptul de drepturile
omului centrat pe vointa, pe interesele, si
pe viziunea unor indivizi. Scopul urmarit, declarant in mod indirect
sau implicit, este infaptuirea raiului pe pamant; un rai terestru
intr-o lume fara morala crestina si fara Dumnezeu. Se contureaza o
lume noua condusa de ‘iluminati intunecati’al caror ultim scop este ruperea omului de originea sa divina. Intr-o
asemenea lume barbatii se casatoresc cu alti barbati, femeile se
culca cu alte femei, copiii cresc fara educatie morala si tinerii
sunt dezorientati. In aceastalume banul si placerile imediate sunt
singurele scopuri ale vietii. Nu e de mirare ca bisericile crestine
din occident s-au golit si in ulte locuri au inceput sa apara temple
dedicate lui satana.
O viziune opusa globalizarii
occidentale ramane comunismul, rebotezat intre timp socialism in
China si progresivism in America. Si aceasta viziune reprezinta tot o
lume fara nici un Dumnezeu. De altfel, cele doua viziuni diferita
doar ca metode: comunismul clasic a fost aplicat prin crime brutale
in timp ce globalizarea se face cu zambre si cu batoane ce ciocolata.
Scopul urmarit de amandoua este acelasi: control total asupra omului
si asupra intregii societati.
***
Aici ma simt obligat sa
deschid o mica paranteza. Cu experienta penitenciara personala si mai
ales de familie am studiat cele doua mari crime impotriva umanitatii
comise de securitate in inchisorile din Romania; asa-zisele reeducari
de la inchisoarea din Pitesti si respectiv din Aiud. Acolo diavolul a
experimentat cum poate fi fortata natura umana astfel incat omul sa
urmeze un curs nefiresc impus din afara. Am scris despre ele in
cartea Marturii Dedicate Eroilor si Martirilor
Nostri publicata la Bucuresti in 2018
(Editura INST). Prima reeducare s-a facut prin metode barbare si a
vizat limitele fizice ale tineretului intemnitat. A doua a fost
sofisticata si a vizat pervertirea sufleteasca a detinutilor politici
maturi pentru a accepta oranduiala comunista a acelor zile. La
Pitesti oamenii erau striviti fizic; la Aiud erau ademeniti si
cumparati sufleteste.
Convingerea mea este ca
rezultatele acelor experimente sunt folosite acum la nivel mondial de
cercurile globaliste in vederea pervertirii sufletului omenesc;
pentru instrainarea omului de originea lui spirituala. Si e foarte
greu sa te opui glabalistilor de azi care dupa ce au monopolizat
resursele omenirii, te ademenesc cu tot felul de jucarii sclipitoare
de la burse de studii in Anglia si concedii la Nisa pana la posturi
diplomatice si posibile fotolii ministeriale… Stiu papusarii din
umbra cum sa atraga si sa perverteasca oamenii! Si daca identifici si
denunti scopurile si mijloacele globalistilor sar pe tine aplaudacii
din presa aservita pe motiv ca incalci drepturile omului. Iar pentru
cei ‘inraiti’ care
continua sa se opuna ‘nobilelor’intentii mondiale, mai exista si varianta Pitesti…
Se pare ca intreaga lume a
devenit un camp experimental in care metodele variaza de la cele
aplicate la Pitesti la cele aplicate la Aiud. Cine experimenteaza pe
noi si ce se urmareste? La inchisoarea din Pitesti experimental era
condus de locotenentul zis Ion Marina, pe nume real Itzicovici. La
Aiud era condus de colonelul Craciun. Cei care au studiat fenomenul
sustin ca amandoi raportau rezultatele direct la ministerul de
interne, condus aproape tot timpul de evrei, si care la randul lor il
raportau la Moscova tot pe filiera evreiasca. Multi din liderii
mondiali de azi care urmaresc reorganizarea lumii sunt de asemenea
evrei si unii cercetatori se intreaba consternati: unde vor sa
ajunga? Nu isi dau seama oare ca multi fosti comunisti s-au intors
impotriva lor? Ca in prezent anti-semitismul e in crestere si lumea
se poate intoarce impotriva lor?
Am avut o discutie cu
pastorul Richard Wurnbrandt pe aceasta tema. Am fost impreuna in
aceiasi inchisoare din Gherla, dar ne-am cunoscut personal la New
York. Pastorul, evreu roman botezat si crestin activ, mi-a spus
resemnat si ingandurat ca evreii au o misiune grea in lume. Ei si-au
asumat cumva rolul de a-i biciui pe crestini ca sa se intoarca la
Dumnezeu. Si in timpurile din urma, a subliniat el, inainte de
revenirea mantuitorului, evreii il vor accepta si ei pe Iisus. Traim
oare timpurile din urma?
***
Actualul razboi din Ucraina
nu este altceva decat un nou pas, dar unul extrem de important, in
noua incercare de dominare mondiala. Pentru a fi inteles, razboiul
trebue analizat din trei unghiuri sau perspective: Globala,
Umanitara, si pentru noi, din perspectiva romaneasca. Cea mai
importanta analiza este cea globala. Elucidarea acestei perspective
este evitata in mod premeditat in presa aservita intereselor
globaliste. Ni se impune sa credem si sa sustinem ca Rusia, o
tara agresiva si dictatoriala, a atacat
Ucraina, chipurile o tara pasnica si
democrata. In consecinta, potrivit noii
propagande, libertatea intregii omeniri ar fi amenintata de Moscova.
Cine nu accepta acest postulat este etichetat drept inamic al
adevarului… Orwell a avut dreptate! Numai ca si adevarul si
democratia sunt interpretate dupa interese.
Este adevarat ca Rusia a
invadat Ucraina, dar realitatea este mult mai complicata. De altfel,
ca analist eram convins ca Rusia nu va ceda controlul asupra Ucrainei
fara mari violente. Nu m-am asteptat totusi ca razboiul sa inceapa
atat de repede. Personal, intuiam interventia militara in cativa ani,
inainte ca generatia care a cunoscut Uniunea Sovietica, inclusiv
Putin, sa dispara. Moscova s-a grabit insa intelegand probabil ca
timpul nu lucreaza in favoarea ei. Acum, pentru ca razboiul a
inceput, ma tem ca nu mai poate fi oprit.
Rusia actuala nu mai are o
viziune globala proprie. O asemenea viziune inseamna capacitati
economice si militare de anvergura, inseamna un plan pro-activ de
actiune si inseamna capacitatea aplicarii planului. Moscova nu mai
are aceste posibilitati, dar are in schimb un arsenal nuclear masiv
cu care poate ameninta si ameninta interesele occidentale.
Dupa 30 de ani de confuzie
si deruta, Rusia si-a regasit echilibrul revenind la originea ei slavo-ortodoxa si la tendintele ei mesianice si nationaliste. In noul
context geo-politic de azi, Moscova si-a redefinit totodata
prioritatile si, intre altele, a respins categoric pierderea Ucrainei
si cooptarea ei in orice alianta ostila. Un asemenea act i-ar
ameninta atat statutul de putere regionala cat si existenta statala.
In consecinta, Rusia a decis sa invadeze Ucraina inainte de a fi prea
tarziu si astfel sa blocheze extinderea pactului NATO.
La vedere, actualul razboi
este intre Rusia si Ucraina. La o analiza mai adanca este o
confruntare acerba intre America si Occident, pe de o parte, si Rusia
(si in viitor China), pe de alta parte. Si tragedia acestui razboi
consta in faptul ca nici una din tabere nu isi permite sa piarda.
Daca Moscova pierde razboiul, Federatia Rusa se dezmembreaza. Daca
Occidentul pierde, Ucraina se destrama si politica de globalizare
intra intr-un mare impas.
In
opinia mea ambele tabere pornesc de la principii gresite pentru ca
nici una nu raspunde aspiratiilor umanitatii: oamenii au nevoie atat
de bunuri materiale cat si de implinire spirituala. Omul aspira la
nemurire sufleteasca si continua sa creada in Dumnezeu. Una din
cartile mele, publicata initial in limba engleza in America si recent
in limba romana in tara, se numeste Scopul si
Semnificatia Vietii. Asa cum spunea un
poet-martir al inchisorilor comuniste, semnificatia vietilor noastre…e mult mai presus de arhangheli si astre, e’n
vesnica Ta’ intelepciune! Oricat s-ar
sforta dirijorii globalizarii, nu ii pot lua locul lui Dumnezeu.
Occidentul ofera intr-adevar
bunuri materiale, dar este din ce in ce mai gol spiritual. Ce ofera
in schimb Rusia? Din pacate, orice ar oferi, cei care o cunosc nu mai
au incredere in ea. Moscova va trebui sa faca eforturi uriase ca sa
castige increderea vecinilor ei. Nimeni nu stie ce ne rezerva
viitorul, dar consecintele acestui razboi pot fi catastrofale la
nivel global.
Dupa aproape trei luni de la
declansare, razboiul din Ucraina a intrat in a doua sa faza. Initial,
Putin s-a asteptat probabil ca va incheia ostilitatile in cateva zile
si va instaura la Kiev un guvern pro-rus. Este evident ca el nu a
cunoscut nici pregatirea precara a armatei sale si nici hotarirea
occidentului de a ajuta Kievul masiv pe plan militar. Realitatea de
pe campul de lupta s-a dovedit diferita atat pentru Rusia cat si
pentru globalisti. Intre timp, Rusia s-a repliat si si-a concentrat
fortele in regiunile de est si de sud ale Ucrainei care se numeau
candva Noua Rusie. In
aceasta etapa, Moscova urmareste sa ingenucheze Ucraina blocandu-i
iesirea la mare. O blocare completa ar sugruma Kievul care cu greu
si-ar mai putea exporta produsele.
***
Pentru noi romanii,
intrebarea este: unde se vor opri rusii? Pe Nipru, pe Nistru, sau vor
ajunge la Dunare? Va ingheta oare conflictul undeva pe la jumatate,
or va ajunge la granitele Romaniei si va confrunta fortele NATO?
Deocamdata nimeni nu stie.
Ce urmaresc insa globalistii
si strategii Americani? Marii jucatori globalisti se ascund in culise
si scot la vedere doar oficialitatile Americane care le fac jocul.
Acestia fac declaratii vehemente si indeamna la lupta. Secretarul de
stat Antony Blinken, de exemplu, sustine ca doreste ca Rusia sa
slabeasca astfel incat sa nu mai poata comite asemenea acte ca
invadarea Ucrainei. Ministrul apararii, Austin Lloyd, a afirmat la
randul sau ca urmareste ca Moscova sa nu mai fie capabila sa-si
ameninte vecinii. Afirmatii diplomatice si frumoase, dar milioane de
oameni sufera consecinte nefaste si economia mondiala a inceput sa
tremure. Alti lideri Americani, in special membri ai Congresului,
sustin ferm continuarea razboiului si vor ca Rusia sa fie invinsa la
ea acasa. Si presedintele Biden si-a modificat recent retorica
afirmand ca Ucraina poate si trebue sa invinga in acest razboi contra
Rusiei. Tarile membre ale Uniunii Europene sunt cumva mai retinute,
dar secretarul general al NATO, Jens Soltenberg, a indemnat si el
Ucraina la lupta pana la victorie. Intre timp, Kievul incearca sa
atraga Romania si Polonia in conflict sperand in interventia militara
directa a aliantei Nord Atlantice si a Americii.
Analistii independenti si
obiectivi atrag insa atentia ca Rusia nu trebuie pusa la colt pentru
ca in disperare de cauza ar putea recurge la arme de distrugere in
masa. De fapt Vladimir Putin a emis deja un avertizment sever in
acest sens. Intre timp, ministrul sau de externe Serghei Lavrov, a
mentionat riscul provocarii celui de al treilea razboi mondial si nu
a exclus posibilitatea ca un asemenea razboi sa devina nuclear. O
noua ordine mondiala se contureaza intr-adevar si noua ordine nu pare
a fi nici cum o viseaza occidentul si nici cum si-o doreste Moscova.
Si sa nu uitam ca daca Rusia va fi supusa si rapusa, ramane China; o
putere majora reprezentand o problema pe aceiasi masura.
Pe de alta parte,
perspectiva umanitara a razboiului este tragica, e larg mediatizata
si e bine cunoscuta:milioane de refugiati, distrugeri masive, victime nevinovate… O
mare tragedie care nu trebuia sa se intample in secolul 21.
Intr-adevar, natura umana s-a schimbat foarte putin de-a lungul
veacurilor.
***
In incheiere si foarte pe
scurt, perspectiva romaneasca a conflictului. Ucraina post-sovietica a denuntat
stalinismul, dar mentine intacta mostenirea obtinuta de la Stalin,
anume: teritoriile romanesti ocupate prin forta brutala de URSS in
1940 si oferite Kievului.
Ucrainienii tin cu dintii de
aceste teritorii si nu le vor retroceda de voie buna. De fapt,
guvernul de la Kiev considera in mod oficial ca Romania este
principala tara inamica a Ucrainei. Intre timp, romanii din Ucraina
sunt tratati cu dusmanie si sunt persecutati si deznationalizati. De
exemplu, carti inocente pentru copii de Ion Creanga sunt confiscate
si distruse. Ucrainienii depun eforturi sustinute sa stinga
identitatea romaneasca din Bucovina si Bugeac. Exemple sunt numeroase
si continua pana in ziua de azi. Ce face guvernul de la Bucuresti
pentru promovarea drepturilor romanesti? Ii indemn pe cititori sa
traga singuri concluziile de rigoare. Altfel, ca geograf, ma intreb
din nou unde se vor opri Rusii? Daca sunt rationali, se vor opri pe
Nistru. In acest caz, Romania are o noua sansa.
In concluzie, sa ramanem
umanitari, dar sa nu uitam ca avem de aparat o tara, o natiune, o
limba si o cultura. Razboiul se va incheia la un moment dat si atunci
granitele Ucrainei vor fi renegociate. Romania trebuie sa se
pregateasca din timp…
Prof. Dr. Nicholas Dima,
USA, 17 Mai 2022
About Post Author
