- La începutul acestei luni am arătat cum cea mai mare firmă fantomă din România a fost validată de ANAF, deși existau numeroase indicii și sesizări cu privire la activitatea frauduloasă pe care o derula. Investigația video a depășit 1,5 milioane de vizualizări, ministrul Finanțelor a reacționat pe Facebook, iar ANAF a promis o anchetă amplă.
- În timp ce ANAF încă anchetează, Recorder a descoperit alte patru firme fantomă cu cifre de afaceri fictive cumulate de aproape un miliard de euro. Toate par să facă parte din aceeași rețea și să se bucure de indulgența autorităților fiscale. Cele patru firme au primit cod de TVA din partea ANAF, iar cel puțin într-un caz s-a încălcat legea în mod flagrant.
- Informațiile pe care le-am adunat sugerează complicitatea unor persoane cu funcții importante în ANAF, care au contribuit la validarea firmelor fantomă.
- Documentarea noastră a scos la iveală și o altă slăbiciune majoră a statului român: ușurința cu care se poate fura o firmă cu concursul unei instituții aflate în subordinea Ministerului Justiției. Este vorba de Oficiul Național al Registrului Comerțului, care admite cu nonșalanță că nu poate verifica autenticitatea documentelor pe care le primește.
Modul de operare
Să pornim de la cazul pe care l-am prezentat în investigația de la începutul acestei luni. RICHRBT, firma fantomă care declara cifre de afaceri fictive de sute de milioane de euro și avea sediul principal într-un WC public, și-a început activitatea frauduloasă prin depunerea unor documente false la Registrul Comerțului. Astfel a fost preluată, fără ca proprietarul să știe, o mică firmă de vinuri din Sectorul 1 al Capitalei, căreia ulterior i s-au schimbat numele și acționarii.
Registrul Comerțului a aprobat frauda, deși existau indicii temeinice și chiar sesizări care arătau că firma a fost furată. Probele adunate de Recorder arată că nu avem de-a face cu un caz izolat, ci cu un fenomen.
În 2008, Andrei Goagă, un tânăr IT-ist din București, s-a hotărât împreună cu un prieten să deschidă o mică firmă de marketing online. Runic Media SRL avea sediul la Andrei acasă și înregistra venituri modeste. În 2019, Andrei Goagă și asociatul său au cerut la ANAF suspendarea activității firmei, însă anul trecut au primit un telefon de la contabilă. „Ne-a sunat să ne întrebe dacă am schimbat numele firmei și obiectul de activitate. Noi nu făcuserăm așa ceva… Am crezut că glumește, apoi ne-am panicat”.
Aprobă și nu cerceta: Registrul Comerțului, păcălit de Mutu de la Craiova
Ce se întâmplase, de fapt? În octombrie 2023, Runic Media SRL, deși cu activitatea suspendată de asociați, prinde viață în mod neașteptat, fără ca proprietarii ei reali să bănuiască ceva. Registrul Comerțului, biroul teritorial București, a primit pe e-mail mai multe solicitări în numele firmei Runic Media. Adresa de e-mail a expeditorului era mutudelacraiova@gmail.com.
„Mutu de la Craiova” trimisese mai multe documente false din care reieșea că Andrei Goagă și asociatul său ar fi cesionat firma către un cetățean olandez. Noul proprietar ceruse și reluarea activității firmei.
Registrul Comerțului l-a crezut pe Mutu și a aprobat în final cesiunea fără nicio verificare suplimentară, exact ca în cazul firmei RICHRBT. Apoi a aprobat și reactivarea firmei și, ulterior, schimbarea denumirii Runic Media în Smart Gathering SRL.
Ar fi putut să depisteze frauda printr-un simplu telefon dat proprietarilor firmei. De altfel și astăzi la Registrul Comerțului numărul de telefon declarat de firmă este al lui Andrei Goagă.
Am întrebat la Registrul Comerțului de ce instituția nu face verificări suplimentare atunci când primește o solicitare de schimbare a asociaților unei firme, mai ales că au de-a face cu documente trimise de un necunoscut pe e-mail. Cea mai simplă verificare ar fi contactarea telefonică a proprietarilor din acte.
Ni s-a răspuns în scris că nu le permite legea: „În privința unei eventuale contactări directe a fondatorului firmei pentru confirmarea actelor depuse pe numele său, prevederile legale incidente în materia înregistrărilor în registrul comerțului nu prevăd o astfel de procedură”.
Pe scurt, Registrul Comerțului se apără susținând că rolul său este strict birocratic: înregistrează acte primite pe mail, fără să le controleze autenticitatea. Totuși legea le permite registratorilor ca, la cea mai mică suspiciune, să ceară prezența fizică la sediul instituției a asociaților. Dacă lucrul acesta s-ar fi întâmplat, nici escrocheria RICHRBT, nici Smart Gathering nu ar fi fost posibile.
Practic, cei de la Registrul Comerțului admit că în România e foarte ușor să furi o firmă, dar se ascund în spatele unui ton birocratic și sugerează că nu e treaba lor să repare acest lucru. “În cadrul procedurii de înregistrare, se efectuează o verificare pe bază documentară, adică pe baza documentelor depuse în susținerea cererilor de înregistrare, neputând fi analizată legalitatea înscrisurilor în temeiul cărora s-a solicitat înregistrarea în registrul comerțului ori a altor înscrisuri ori proceduri”, se arată în răspunsul scris transmis către Recorder de Oficiul Național al Registrului Comerțului.
Cum să dai țepe cu ajutorul ANAF
De la haosul din Registrul Comerțului, trecem spre haosul din ANAF.
Smart Gathering SRL, firma furată de la Andrei Goagă, căreia i s-au schimbat numele și acționarii, depune la ANAF bilanțuri contabile false pentru perioada 2019-2023. Aceste bilanțuri indicau venituri cumulate de aproape 500.000.000 de euro.
În mod bizar, aceste cifre nu stârnesc nicio suspiciune. ANAF validează bilanțurile fictive și, mai mult decât atât, îi acordă firmei cod de TVA, un pas prin care societatea putea face importuri din străinătate. În mod normal, procedura de acordare a codului de TVA implică verificări temeinice din partea autorităților fiscale.
Odată ce a fost credibilizată de ANAF, compania fantomă Smart Gathering SRL face comenzi de import de marfă în valoare de milioane de euro. Producătorii verifică cifrele firmei la Ministerul de Finanțe din România, dar nu bănuiesc nimic suspect pentru că regăsesc acolo bilanțurile impresionante ale ultimilor cinci ani și codul de TVA alocat de statul român. Așa că trimit marfa în portul Rotterdam din Olanda, așteptând ca Smart Gathering să plătească în termen de 30 de zile, așa cum este uzanța în piață.
Oamenii aflați în spatele fantomei Smart Gathering trebuie deci să se grăbească să aducă marfa în România și să încerce să o vândă cât mai rapid. Așa că trimit comenzi către transportatori din România pentru a le pune la dispoziție camioane, tot cu plata în 30 de zile.
„Noi am urmat procedurile normale de verificare. Ne-am uitat pe cifrele de la Ministerul de Finanțate unde am văzut că veniturile și profiturile erau uriașe”, își amintește Daniel Șerban (foto), director la IB Cargo, unul dintre transportatorii păgubiți de această grupare.
El a pus la dispoziție 30 de tiruri care au dus panourile fotovoltaice comandate de Smart Gathering până la un depozit din Agigea unde marfa era descărcată.
Imediat după descărcare, depozitul de la Agigea a fost golit, înainte ca producătorii și transportatorii să realizeze că sunt înșelați și că nu vor mai primi niciun ban. Smart Gathering a mutat marfa în mai multe depozite din Bulgaria și a vândut-o rapid, la doar 60% din valoarea de piață.
Din informațiile adunate de Recorder, rezultă că Smart Gathering a primit doar de la un singur producător cel puțin 15.000 de panouri fotovoltaice în valoare de peste 2 milioane de euro.
Complicitatea ANAF
Povestea Smart Gathering este trasă la indigo cu cea a societății RICHRBT și e o dovadă în plus că acest tip de fraudă nu ar fi fost posibil fără sprijin din interiorul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
În noiembrie 2023 Smart Gathering primește de la statul român cod de TVA prin încălcarea legii. Potrivit codului de procedură fiscală, ANAF ar fi putut da acest cod doar dacă firma ar fi avut depuse declarațiile fiscale la zi. Numai că firma nu îndeplinea acest criteriu. Bilanțurile ajunse în posesia Recorder demonstrează că acestea au fost depuse abia anul următor, în februarie, la patru luni distanță. Nu a fost doar o scăpare. Și în cazul RICHRBT inspectorii ANAF au acordat codul de TVA înainte ca firma să își depună bilanțurile obligatorii.
Potrivit surselor Recorder, codul de TVA pentru o firmă se emite abia după ce dosarul acesteia este verificat și inspectorii se asigură că firma are toate declarațiile depuse la zi . În cazul ambelor firme menționate mai sus codul de TVA a fost acordat de Administrația Fiscală Sector 1 București, condusă de Luiza Ungureanu. Am vrut să aflăm direct de la ea ce fel de verificări a făcut în cazul celor două firme, dar a refuzat să dialogheze.
ANAF a aflat încă din aprilie 2024 că firma Smart Gathering a fost furată, pentru că Andrei Goagă a trimis atunci o sesizare. Cu toate acestea, instituția a ținut activ codul de TVA al firmei încă cinci luni, lăsându-i timp suficient să înșele mai mulți oameni de afaceri. Și în cazul celeilalte firme, RICHRBT, ANAF a ținut activ codul de TVA încă patru luni după ce a fost sesizată că firma a fost furată.
L-am contactat și pe președintele ANAF, Adrian Nicușor Nica, pentru a-i cere explicații cu privire la cazul firmei Smart Gathering căreia i s-a reactivat codul de TVA înainte ca firma să depună bilanțuri contabile. „Dacă este așa cum spuneți, nu aș vrea să fiu în pielea funcționarului care e responsabil de asta. În urma investigației pe care ați publicat-o, eu am dispus o anchetă din partea departamentului de integritate al ANAF și aștept un raport scris de la ei după finalizare, probabil undeva săptămâna viitoare”, ne-a declarat Nica.
Din informațiile noastre, în urma investigației Recorder publicată la începutul lunii, la nivelul Ministerelor Finanțelor și al Justiției s-a format și un grup de lucru care caută soluții pentru remedierea problemelor semnalate de presă.
Încă trei firme fantomă validate de ANAF
Până avansează grupul de lucru și anchetele promise de președintele ANAF, noi am mai descoperit încă trei firme ce par să facă parte din aceeași rețea și pe care instituțiile statului le-au favorizat în privința rigorilor fiscale.
Firma VORVAV & RYLS S.R.L. are sediul în Piața Charles de Gaulle nr. 15, chiar lângă WC-ul public unde și-a declarat sediul RICHRBT. Cele două firme au și câteva sedii secundare declarate în același loc.
VORVAV & RYLS S.R.L. a fost inițial un magazin specializat în comerț cu ridicata și a fost deținută de un cetățean turc. În aprilie anul acesta firma și-a schimbat brusc numele, sediul și acționariatul, fiind preluată de un cetățean ucrainean. Apoi a depus bilanțuri pentru ultimii ani care indicau cifre de afaceri colosale: peste 1,6 miliarde de lei (330.000.000 de euro). Firma are și un site proaspăt creat, unde susține că este o companie de produse metalurgice.
ZEUS CORPORATION SRL e o firmă care se laudă pe site-ul inaugurat recent că are o vechime de 20 de ani în comerțul cu produse metalurgice. În realitate, până anul acesta a fost o firmă modestă care începuse în anii 2000 având ca obiect de activitate „coafură și alte activități de întreținere corporală”. Recent i s-a schimbat acționariatul, denumirea, sediul și obiectul de activitate și i s-au depus bilanțuri la ANAF în care a fost declarată o cifră de afaceri de aproape un miliard de lei (200.000.000 de euro).
ROMNEF STEEL COMPANY S.R.L. se prezintă tot ca fabricant de produse metalurgice, cu sediul în Cluj. În realitate firma a avut ca obiect de activitate “comerț cu amănuntul în standuri sau piețe” și, din datele culese de noi, nu mai avea activitate reală încă din 2006 când i s-a și cerut în instanță dizolvarea pentru că nu depusese bilanțurile contabile. Anul acesta cineva a schimbat proprietarul firmei cu un cetățean din comuna Gurbănești, județul Călărași, și a depus la ANAF bilanțuri din care reieșea o cifră de afaceri declarată de un miliard de lei.
Toate cele trei firme au primit cod de TVA din partea ANAF luna trecută, în aceeași zi: pe 1 august. În Registrului TVA de pe site-ul instituției, toate trei figurează cu cod încă activ, ceea ce înseamnă că oamenii din spatele lor sunt liberi să înșele orice producător, din orice colț al lumii.
Articolul Noi dezvăluiri despre haosul din ANAF și Registrul Comerțului apare prima dată în Recorder.
About Post Author
