ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!
Am aflat cu satisfactie in timp ce
imi faceam doctoratul ca una dintre cele mai stabile si mai durabile granite
din Europa a fost granita de pe Nistru a Moldovei istorice si a Romaniei
moderne. Granita includea integral cele doua provincii romanesti: Basarabia si
Bucovina.
Vechii domnitori ai Moldovei au stapanit cel putin partial si
temporar si regiunea dintre Nistru si Bug, dar populatia acelei regiuni era
amestecata din punct de vedere etnic. Asa se explica dece frontiera moderena a
Romaniei a fost fixata pe Nistru.
Granitele moderne ale Europei au fost
stabilite prin tratate si urmareste sa separe grupuri entice majore organizate
in state nationale proprii. In mod ideal, granitele sunt aceptate reciproc si
recunoscute prin acorduri internationale. Realitatea poate fi insa diferita si
uneori e chiar brutala. Stabilitatea unui stat e amenintata uneori din interior
de minoritati nemultumite si din exterior de natiuni agresive. Este ceace s-a
intamplat cu tara noastra in 1940.
Prin populatia etnica de baza, prin
istorie, si prin tratate internationale, Basarabia si Bucovina apartin de drept
natiunii romane. Acest lucru a fost consfintit prin Tratatul de pace de la
Paris din 1920. Recunoasterea frontierelor Romaniei a fost decisa in urma unor
ample studii etno-geografice urmate de vii negocieri si dezbateri. Unirea cu
tara s-a infaptuit totodata dupa ce reprezentantii provinciilor locuite
majoritar de romani au votat ei insisi unirea.
La fel de important este insa si
faptul ca unificarea din 1918 s-a facut intr-o conjunctura europeana favorabila
in care liderii romani s-au ridicat la intaltimea evenimentelor internationale.
Acei lideri au fost competenti, au inteles sensul si chemarea istoriei, si au
avut o profunda constiinta nationala. La randul lor, romanii aveau incredere in
conducatori si erau gata sa se sacrifice pentru un ideal national. Acestea au
fost premizele marei noastre uniri.
Tratatul de la Paris nu a fost semnat
insa de Moscova care viza instaurarea comunismului in intreaga lume. URSS-ul a
reprezentat de fapt prima incercare de control mondial, incercare esuata, dar
reluata in zilele noastre de cercuri globaliste si la un nivel mult mai rafinat
si mult mai periculos.
Tratatul de pace de la Paris a fost
semnat de majoritatea tarilor occidentale, inclusive de guvernul American. In
mod neasteptat insa si totodata tragic pentru noi, Senatul SUA nu l-a ratificat
nici odata din cauza unor tergiversari politice interne. Erau la mijloc vechi
dispute intre partide si noi neintelegeri intre Senat si Casa Alba.
Consecintele acelor diferente politice de la Washington se resimt pana in ziua
de azi.
Comunistii nou instalati la Moscova
au respins pierderea Basarabiei pentru ca aceasta a fost si a ramas un cap de
pod rusesc spre Europa. In consecinta, in scopul recuperarii ei, in 1924
sovieticii au infiintat intr-o regiune dintre Nistru si Bug zisa ‘republica
autonoma moldoveneasca’ cu resedinta in orasul Balta. Apoi, in 1940, in urma
tratatului Ribbentrop-Molotov, trupele sovietice au invadat si anexat
Basarabia, si pentru prima oara in istorie, Bucovina de nord si tinutul Hertsa.
Ulterior, pentru a complica o situatie deja nedreapta, Moscova a oferit
Ucrainei nordul Bucovinei, nordul si sudul Basarabiei si o parte din vechea
republica autonoma pe care oricum o infiintase doar ca sa-si pregateasca
viitoarele anexari. Noua republica Sovietica unionala RSS Moldova a primit
partea centrala a fostei Basarabii si Transnistria de azi, o mica fasie de
pamant situata dincolo de Nistru.
E demn de amintit ca liderii
comunisti locali de la acea vreme au propus ca tot teritoriul anexat sa ramana
geografic impreuna si sa se numeasca RSS Romana. Ideia a fost insa respinsa de
Moscova si s-a procedat la ciopartirea teritoriului nou anexat. In consecinta,
la ora actuala, noi nu mai avem probleme teritoriale cu Rusia, ci cu Ucraina.
Iar Ucraina este un lup hartuit si nesatul de la care foarte greu vom obtine
ceva prin negocieri.
Cele doua provincii ne-au fost rapite
deci in 1940 prin forta. In conditiile istorice de azi, restituirea lor
integrala sau partiala s-ar putea face print rei cai: (1) prin negocieri, (2)
printr-un tribunal international, si (3) in urma unui alt mare conflict
international. Toate aceste alternative necesita lideri romani competenti,
constienti si onesti atat la Chisinau cat si la Bucuresti. Unde sunt acei
lideri?
Sarind peste timp si ajungand la conditiile
prezente, subliniez ca interesele actuale ale Uniunii Europene nu coincid cu
ale tarii noastre. Personal, am sustinut ferm aderarea tarii la UE, dar acum am
anumite rezerve. La nivel european, uniunea e buna pentru tarile mari si
dezvoltate care sunt conduse de guverne responsabile. Tarile mici si slab
dezvoltate, in special cele din est, au fost cooptate doar pentru exploatarea
resurselor pe care le au si totodata ca zona tampon geopolitic impotriva
Rusiei. In aceasta situatie, Romania se afla intr-o pozitie foarte grea. Este
imperios necesar ca liderii tarii sa se ridice din nou cu demnitate si curajos
la inaltimea evenimentelor daca mai dorim si mai speram sa ne reintregim tara.
In ce priveste Statele Unite,
interesul Americii in actuala conjuncture, afectata grav de razboiul din
Ucraina, este sa-si pastreze dominatia mondiala. Practic, aceasta inseamna
mentinerea si extinderea marilor corporatii care in prezent domina politica
Americana. Si totusi, cel mai mare pericol de lunga durata pentru corporatiile
internationale din spatele Americii ramane China. Pana la confruntarea cu China
trebue cooptata or eliminata mai intai Rusia.
Actualul conflict din Ucraina
reprezinta doar o faza intermediara prin care se urmareste subordonarea Rusiei
si cooptarea ei in sistemul economic si geopolitic occidental. Si daca Moscova
nu acceepta subordonarea, Rusia trebue dezmembrata. Eu nu cred totusi ca Rusia
va accepta rolul secundar care i s-a rezervat. Si ce ma shocheaza personal cel
mai mult este hotarirea ferma prin care America s-a angajat in conflict. Daca
nu se ajunge la negocieri si la un compromis, ne putem asteapt la o mare
conflagratie si posibil chiar la un razboi nuclear. La un an de la declansarea
razboiului din Ucraina, este clar ca Rusia nu are capacitatea militara de care
se temea occidentul, dar are cinci mii de focoase nucleare. Si o Rusie
disperata poate recurge la orice masuri. Acestea sunt conditiile extrem de
complicate in care Romania trebue sa-si urmareasca interesele nationale.
Revenind la Basarabia si Bucovina,
America si tarile occidentale cunosc realitatea, dar din motive economice si
geopolitice au adoptat o atitudine ambigua fata de drepturile legitime
ale Romaniei. La aceasta stare de ambiguitate occidentala se adauga
slabiciunile guvernantilor romani din ultimii 30 de ani! Ce pot face romanii
din tara este sa se trezeasca din agonia in care s-au adancit si sa-si consulte
constiinta. Ce putem face noi romanii din strainatate este sa amintim Americii
de obligatiile legale pe care si le-a asumat.
Iata in acest sens un segment din
scrisoarea pe care i-am trimis-o personal presedintelui Joe Biden si altor
lideri si personalitati in luna Iunie 2022 in numele unui comitet ad-hoc
Romano-American. In scrisoare mentionez ca după dizolvarea
URSS-ului, Senatul American a dezbatut si a aprobat Rezoluția 148 din 26 Iunie 1991 referitoare la teritoriile
românești anexate de Moscova în 1940 in urma pactului Robbentrop-Molotov. Citez
selectiv din Rezolutie:
Senatul
și Guvernul Statelor Unite:
1) Susțin
dreptul la auto-determinare al populației ocupate de sovietici în Moldova și
Bucovina de Nord și în acest sens;
2) Susțin eforturile Guvernului
Moldovei de a negocia reunificarea cu România a Moldovei și a Bucovinei de
Nord, așa cum a fost stabilit de Tratatul de pace de la Paris din 1920, în
conformitate cu Dreptul Internațional și potrivit Principiului 1 al Actului
Final de la Helsinki…
Am incheiat citatul.
Precizez
ca am primit de la Casa Alba un raspuns ambiguu semnat de presedintele Biden si
in consecinta i-am trimis o noua scrisoare.
Adaug in
continuare ca de-a lungul carierei mele universitare si jurnalistice am avut
mai multe discutii amicale cu diferiti lideri de opinie Ucrainieni. In general,
cei rationali dintre ei recunosc ca Basarabia e romaneasca, dar chiar si
acestia tin cu dintii de Bucovina.
Altfel,
in ultimele trei decenii, de cand si-a declarat independenta, Ucraina a
cultivat public ideia ca Romania este principala ei tara inamica. Pe plan
intern, ea a denigrat permanent natiunea romana si a facut eforturi continue
menite sa duca la deznationalizarea minoritatii romane. Kievul continua vechea
politica sovietica si impiedica promovarea limbii, istoriei si literaturii
romane. De exemplu, unei romance din Basarabia care trecea in sudul vechii
Basarabii ca sa-si viziteze rudele, autoritatile vamale ucrainiene i-au
confiscat cartea Capra cu Trei iezi de Ion Creanga pe motiv ca era
scrisa cu alfabet latin si parea o carte subversiva.
Atat
Rusia cat si Ucraina au atitudini complet duplicitare fata de Romania. Ambele
tari cunosc realitatea, dar o neaga cu abstinenta. Si o neaga pentru ca daca
recunosti adevarul, constiinta te oblige sa iei masuri de remediere. Dupa
schimbarea din 1989, de exemplu, un grup de senatori romani a fost invitat la
Moscova unde liderii rusi le-au spus ca sunt gata sa accepte unirea Basarabiei
cu tara cu conditia ca Romania sa nu adere la NATO. Acest lucru mi l-a relatat
personal fostul senator si lider taranist Ion Diaconescu. Si ma intreb retoric,
de ce i-a trebuit Rusiei 50 de ani sa realizeze in sfarsit ca prietenia, sau
cel putin buna vecinatate a Romaniei, e mult mai importanta decat anexarea si
martirizarea unei intregi provincii. In ce priveste Ucraina, aceasta e
constienta de caracterul romanesc al teritoriilor pe care le detine in mod
arbitrar, dar ramane duplicitara.
Iata ce
mi-a spus recent un colonel roman din Bucuresti. Autoritatile romane i-au
comunicat Secretarului de Stat American Antony Blinken faptul ca din punct de
vedere istoric Romania are unele probleme cu Ucraina. Cand acesta a transmis
mesajul la Kiev, Ucrainienii s-au revoltat si au sustinut ca nu noi avem
probleme cu ei, ci ei au probleme cu noi pentru ca toata Bucovina pana la
Suceava ar trebui sa apartina Ucrainei…Si mai recent, profitand de actuala
atmosfera internationala, Ucraina a reluat lucrarile de adancire a canalului
Bastroe prin care vor distruge Delta Dunarii si vor sabota si mai mult Romania…
Toate
statele lumii au anumite secrete cunoscute uneori doar de cativa lideri.
Acestea sunt pastrate de servicii speciale si sunt utilizate de ministere de
resort, ca Ministerul de Externe in timpul unor negocieri sau Ministerul
Apararii in caz de ostilitati. Oricum, secretele trebue folosite in mod strict
in interesul natiunii. In acest caz ma intreb ce intelegeri ascunse ar putea
exista in cazul canalului Bastroe?
Este adevarat ca uneori sunt
sacrificate obiective mai putin insemnate in scopul atingerii unor obiective
strategice. Aceasta inseamna sa ai insa incredere in guvernanti. Ce se ascunde
in spatele tacerii guvernantilor romani? Cum promoveaza ei cauza nationala a
Romaniei de dincolo de Nistru?
About Post Author
