ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
Rapoartele INS si INSP referitoare la
morbiditatea (boli), mortalitatea și cheltuielile publice pentru
sănătate în anul 2020 au fost finalizate; cele din anul 2021 sunt
încă incomplete, deși suntem în septembrie 2022.
Chiar și
incomplete, datele sunt șocante. Vedem răul în toata goliciunea
lui. Nu mi-am imaginat vreodată că voi ajunge în situația de a
vedea atât de multe anomalii, atât de multe abuzuri într-un
domeniu atât de delicat, intim, esențial, cum este sănătatea. Pot
să spun că este șocant să vad cum aceste abuzuri au ajuns la o
dimensiune atât de mare, sunt atât de vizibile și mai nimeni nu
discută despre ele, deși este în joc însăși existența noastră.
Numărul de decese și mortalitatea au
crescut mult în anul 2020 (298651 decese, mortalitate
13,5%ooo) și în anul 2021 (334910 decese, mortalitate 15.2%000)față de anii anteriori, înregistrându-se un important exces de
decese. În 2020 excesul de decese a fost de14,42% (37628 decese) și în 2021 de 28,28%(73809 decese) față de media anilor 2014-2019 ( 261023 decese
anual).
Din acest exces de mortalitate, covidul
(supraraportat) a fost responsabil în anul 2020 de doar 45,6%
din excesul de mortalitate (17185 decese covid ) și în anul
2021 de 56,12% din excesul de mortalitate (41425 de decese
covid). Restul deceselor au fost prin alte cauze, multe decese
noncovid fiind consecința restricționării accesului românilor
la serviciile de sănătate ambulatorii și spitalicești, dar
și a fricii oamenilor de a se interna în spitalele din care unii au
ieșit în saci de plastic.
Una din
enigmele plandemiei din România este faptul că distribuția în
profil teritorial a mortalității prin COVID‐19 în anul 2020 nu
a fost uniformă variind chiar și de 40 de ori intre județe(rate calculate la populația standard a României). Rata cea mai
mică a mortalității prin COVID‐19 în anul 2020 a fost Timiș(3.8‰00); rate mici s‐au înregistrat și în Mehedinți,
Olt, Buzău, Satu‐Mare. Rata cea mai mare a mortalității prin
COVID 19 în anul 2020 a fost înregistrată în județul Sibiu (151.3‰00); rate mari au fost înregistrate și în Hunedoara,
Bihor, Suceava, Brașov, Mureș.
Dacă aprofundăm cercetarea, concluziile
sunt și mai grave. Astfel, sporul natural al populațieiRomâniei (definit ca diferența dintre nou-născuți vii și
decese), ce era deja negativ încă din 1992, fiind în medie de
minus 52526 persoane între anii 2014-2019, a fost în anul 2020de minus 96802 și în anul 2021 de minus 154978persoane!!!
Mortalitatea maternă definită ca
decesul unei femei în cursul sarcinii sau într-o perioadă de 42
zile de la finalizarea sa și post-abortum 30 de zile, raportată la
1000 născuți vii, a crescut în anul 2021 comparativ cu anul 2020
de la 32 decese materne (0.15‰) la 51 decese (0.28‰), față
de o medie de 22 decese în perioada 2014-2019. .
Consultațiile, tratamentele pe cap de
locuitor au scăzut în anul 2020 față de anii anteriori.Utilizarea paturilor de spital a scăzut cu aproximativ 35% în
anul 2020 față de media anilor 2011-2019.
Internările în spitale pentru
diversele patologii au scăzut semnificativ, cu aproximativ
30-50% în anul 2020 față de anii anteriori 2011-2019
pentru bolile cardiovasculare, diabet, bolile respiratorii ,
digestive, genito-urinare, neurologice, infecțioase, tulburările
mentale și de comportament. Acest fapt a avut drept consecințăcreșterea deceselor pentru aceste patologii.
Mortalitatea evitabilă, un
parametru util în evaluarea consecințelor măsurilor luate în
plandemie, a crescut în 2020 față de 2019. Decesele evitabile se
definesc ca decesele premature, decesele înainte de împlinirea vârstei de 75 ani, care pot fi împărțite în decese influențabile prin tratament (amenable) și decese prevenibile (preventable). Decesul influențabil prin tratament (amenable) este acel deces care ar fi putut fi evitat
prin acordarea de îngrijiri eficace si la timp. Decesul
prevenibil (preventable) include decesele ce ar fi putut fi
evitate prin intervenții de sănătate publică și prevenție. Decesele influențabile (amenable) prin tratament au fost mai multe în 2020 (61589) față de 2019 (54120). La fel s-a observat și pentru decesele prevenibile(preventable) ‐ au fost mai multe în 2020 (67264)față de 2019 (64482)
În mod paradoxal, în ciuda acestor
dezastre în sănătate (scăderea numărului de consultații, de
internări, creșterea mortalității), cheltuielile publice
pentru sănătate au crescut mult în anul 2020 fată de anii
anteriori. Cheltuielile din PIB pentru sănătate au crescut în
2020 cu 128,95% față de media anilor 2011-2019. Cheltuielile
pentru un pat de spital au crescut cu 121.52% în 2020
față de 2019 , deși numărul de zile de ocupare a unui pat a
scăzut cu 30,4%( la 222505 de la 183108 ron) în 2020 față de 2019. Cheltuielile pentru un bolnav spitalizat au crescut
cu 248,42% (de la 4275 ron, la 10620) în 2020 față de 2019.
Cheltuielile pentru o zi de spitalizare au crescut cu
174.5% (de la 771 ron, la 1345) în 2020 față de 2019.Cheltuielile pentru medicamente pentru un bolnav au crescut cu255,82% (857 față de 335) în 2020 față de 2019.
Cine se ocupă de analiza acestor date?
Unde au ajuns banii plătiți de noi pentru sănătate? Ce a făcut
și ce face Curtea de Conturi în această perioadă?
DATE:
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Mai multe date la:
About Post Author
