ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
S-a decis: trebuie să ne
pregătim din nou pentru covid.
Să ne pregătim? Sinistră
glumă. Cu alte măști, aceeași piesă.
Daca ni s-a anunțat, înseamnă
că „cineva” știe. Sau poate chiar ne-o pregătește.
Cine? Cine e interesat.
Și ni s-a spus asta pe șleau.
Deschis, public, oficial, răspicat.
De ce? Că să fim mai puțini,
noi, pământenii.
Ca să le rămână mai mult.
Bătrânii, bolnavii, neputincioșii, cei care n-au cum să se
îngrijească ori să fie îngrijiți, să se vindece, n-are rost să
mai facă umbră pe fața Pământului. Locul lor, al nostru, e sub
pământ.
Bine măcar că avem de ales. Ne
vaccinăm, murim. Nu ne vaccinăm, tot murim.
De covid sau de vaccin. Tertium
non datur. A treia cale nu există.
Oare mai există vreo specie de
viețuitoare sinucigașă?
De fapt, însă, nu ne sinucidem.
Suntem canibalizati de semeni care vor și pot să o facă.
De ce-o fi ajuns ființa cea mai
evoluată ca rațiune să devină și cea mai bestială creatură?
Până și medicii au ajuns să
nu ne mai pară salvatori de vieți. Poarta spitalului a ajuns pentru
mulți culoarul spre frigiderul de la morgă.
Iar statul parcă mai degrabă ar
face tot ce poate să ne mâne cât mai lesne spre dezlegare.
Ce bine ar fi să ne înșelam
când gândim așa.
Și uite că o luăm iarăși de
unde rămăsesem. Iarăși spaimă, carantină, măști, spitale,
pungi negre de plastic, sicrie sigilate.
Normal ar fi să-i știm pe cei
care se joacă atât de atroce cu viețile noastre. Și să le sucim
mâinile la spate sau poate și mai mult.
De fapt, însă, îi știm. Sunt
prea bestii ca să nu-și fi spus explicit planurile.
Că am fi prea mulți pe planetă,
prea multe vietăți fară rost, balast, povară pentru omenire. Îi
incomodăm, îi încurcăm, îi agasăm pe cei care „au reușit”
în viață. Pe cei de pe creasta valului, prosperi, îndestulați.
Le dăm bătăi de cap, le împovărăm bugetele sociale, de
sănătate. Îi încurcăm.
Căci ei, cu cât sunt mai sătui,
cu atâta ar manca mai mult.
Cu cât mai influenți, cu atât
mai egoiști.
Cu cât mai bogați, cu atât mai
hrăpareți.
Hemingway spunea că omul poate
fi înfrânt, dar nu învins.
Prima încercare, prima
înfruntare cu covidul, de fapt cu sacerdoții lui, am pierdut-o.
Am supraviețuit, unii dintre
noi, chiar dacă ne-am pierdut ființele cele mai apropiate. Și n-am
reușit să-i pedepsim sau măcar să-i oprim pe cei ce ne mână la
pieire.
O să ne mai supunem încă o
dată urgiei care va reîncepe să ne secere viețile?
Ieșirea din noul coșmar care se
anunță nu o poate face o dictatură politico-sanitară.
Oare n-am înțeles? Ne mai
trebuie hecatombe de dovezi?
About Post Author
