ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
Numărul
rețelelor de socializare este în creștere și, cu toate că
accesul nu le este permis copiilor sub 13 ani, cei mai mulți le
folosesc fără supraveghere, fără discernământ – pe care
adesea nici adulții nu îl au. În astfel de cazuri, efectele sunt
nu doar îngrijorătoare, ci de-a dreptul cutremurătoare. Nu mai
auzim astăzi numai despre cazuri de depresie (a căror frecvență a
crescut exponențial), ci de tot mai multe cazuri de suicid în
rândul adolescenților. Nu mai este vorba numai despre imagini
indecente la care sunt expuși minorii, ci de pornografie în formele
cele mai urâte, degradante și violente, pe care minorii le copiază
adesea în viața reală. Nu mai vorbim doar despre o dependență
oarecare. Este o adevărată pandemie. Mult mai ucigătoare decât
oricare alta. (A.D.)
Un studiu apărut în mai 2021, realizat
de o echipă de antropologi de la University College din Londra,
afirma că utilizatorii de smartphone au devenit „melci care
își poartă casa în buzunar”, fiindcă își ignoră prietenii
și familia în favoarea dispozitivului electronic. Studiul a
documentat, timp de peste un an, utilizarea telefoanelor inteligente
în nouă țări din lume, din Irlanda până în Camerun. Concluzia
a fost că, departe de a le vedea ca pe niște obiecte obișnuite,
sentimentele posesorilor erau foarte asemănătoare cu cele nutrite
pentru propria casă. „Un smartphone nu mai este doar un
dispozitiv pe care îl folosim. A devenit locul în care trăim”,
spunea profesorul Daniel Miller, conducătorul studiului. Acest
fenomen a condus la „uciderea apropierii” dintre oameni, a
interacțiunilor față către față. Astfel, „chiar și atunci
când suntem fizic împreună, putem fi singuri din punct de vedere
social, emoțional sau profesional”. Autorii studiului consideră
că, dacă ar fi să căutăm o cauză specifică a acestei
transformări, ar fi aplicațiile de chat precum WhatsApp,
numite de cercetători „inima telefonului inteligent”.
Spre deosebire de alte cercetări despre
utilizarea smartphone-ului, studiul citat s-a concentrat în
special pe adulții de vârstă mijlocie. Vom vedea, în cele de mai
jos, că nu doar copiii sunt în pericol în hățișurile lumii
virtuale.
Comportamentul online al părinților
Nu doar părinții se îngrijorează
pentru copiii lor că petrec prea mult timp online. Uneori,
rolurile se inversează. O adolescentă de 16 ani, pe nume Rhys,
relatează: „De când mama a descoperit Instagram-ul, nu mai
are în cap decât cum arată. Stă ore în șir să-și facăselfie-uri, și pozele sunt tot mai indecente. Ea și
soră-mea, care are 18 ani, au partide de țipete despre treaba asta,
iar soră-mea îi spune că ce postează e nepotrivit. Nu mai fusese
niciodată așa”.
Ellie, tot de 16 ani, este de acord:
„Adulții n-ar trebui să aibă voie pe rețelele de socializare”.
Din ce în ce mai multe dovezi arată că adulții sunt în același
pericol ca adolescenții să creadă și să asimileze ceea ce văd
pe Internet, ba uneori și mai mult ca ei! O altă fată, Oshane, de
17 ani, explica: „Internetul – și mai ales Facebook-ul –
le-a schimbat cu totul pe mami și pe buni. Amândouă sunt în
grupurile astea nebune de pe Facebook, iar buni ajunge să fie
de-a dreptul agresivă pe Facebook! În mod normal, e genul de
femeie care merge la biserică, dar online i-a zis odată unei
prietene «vită încălțată», când aceea i-a zis ceva cu care
buni nu era de acord. I-am spus atunci că o să-i confisc
telefonul”.
Se pare că astfel de îngrijorări sunt
bine întemeiate. Cercetări publicate în revista Science au
arătat că persoanele în vârstă sunt mai ușor păcălite de
știrile false. Studiile au arătat că probabilitatea ca persoanele
de peste 65 de ani să răspândească dezinformare este de șapte
ori mai mare decât pentru cele din categoria de vârstă 18-29 de
ani. Ceea ce nu este întocmai de mirare. Tinerii care au crescut cu
Internetul înțeleg, adesea intuitiv, că exagerările primesc mai
multe clicuri, iar imaginile și clipurile pot fi ușor editate și
manipulate. Pe de altă parte, este mai probabil ca persoanele mai în
vârstă, care au crescut cu mijloacele de informare tradiționale,
ce beneficiau de o cercetare mai riguroasă și responsabilă a
surselor, să creadă că și Internetul se conformează unor
standarde similare. Ceea ce, desigur, nu este adevărat. Conchide
autoarea unui articol care constata acest fenomen: „Ne-am petrecut
atâta timp îngrijorându-ne cum să ne protejăm copiii când suntonline, încât se pare că am uitat să ne îngrijorăm de
vulnerabilitatea persoanelor adulte, și mai ales a celor în
vârstă”.
Iar aceste efecte au fost amplificate în ultimii doi ani de lucrul
de acasă pentru numeroși adulți salariați.
Lucrul de acasă și efectele sale
Experții au avertizat recent că lucrul
de acasă îți poate afecta metabolismul și imunitatea, te poate
face mai vulnerabil la diverse probleme de sănătate precum
infecții, hipertensiune arterială și depresie. Mai mult, statul
acasă în așteptarea notificărilor de la serviciu reduce timpul
alocat unor activități precum interacțiunile sociale, exercițiile
fizice și petrecerea timpului în natură.
Studiul care a constatat aceste efecte a
fost realizat între lunile iunie și noiembrie 2020 de Universitatea
din Australia de Sud și a inclus peste 2.200 de angajați de la 40
dintre cele mai bine cotate universități. Ei au constatat că 21%
dintre participanții la studiu aveau coordonatori de proiecte care
le cereau să răspundă la texte legate de serviciu, la apeluri șie-mail-uri și după terminarea orelor de muncă. În plus,
55% dintre respondenți au recunoscut că trimiteau mesaje onlineseara colegilor de muncă, iar 30% făceau aceasta în week-end,
așteptându-se să primească răspuns în aceeași zi. Astfel de
angajați au raportat niveluri de stres mai ridicate, o mai mare
epuizare emoțională, dar și probleme de sănătate precum dureri
de cap și de spate.
Din păcate, aceste rezultate nu sunt
specifice doar angajaților din mediul academic. Cercetătorii
aceluiași studiu au confirmat că reflectă o problemă a întregii
societăți legată de comunicarea online de după orele de
serviciu. Una dintre autoarele cercetării, Amy Zadow, a declarat:
„Implicațiile personale și sociale ale frontierelor neclare
dintre casă și muncă sunt grave. Atunci când angajații răspund
acasă la apeluri sau la e-mail-uri legate de serviciu,
aceasta le afectează refacerea de după programul de muncă – atât
mental, cât și fizic”. Mai mult, conform altor cercetări recente
realizate de Organizația Mondială a Sănătății și de
Organizația Internațională a Muncii, orele de muncă peste program
pot crește chiar riscul de boli coronariene și de infarct.
În plus, numeroși angajați preferă să
răspundă la aceste solicitări nu din fața laptopului, ci de pesmartphone, în condițiile în care un alt studiu recent a
conchis că acest dispozitiv crește riscul de cancer: chiar și
numai 17 minute pe zi, pe o perioadă de zece ani, conduc la un risc
de tumori mai mare cu 60%! Cercetătorii care au ajuns la această
concluzie, experți de la Universitatea Berkeley din California, au
analizat rezultatele a 46 de studii diferite despre utilizarea
telefoanelor mobile, efectuate în Statele Unite ale Americii, Marea
Britanie, Suedia, Japonia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă. Studiul
a fost, deloc de mirare, contestat vehement de cei implicați în
comercializarea telefoanelor inteligente și de asociațiile aflate
în relații de legătură cu aceștia.
În numerele viitoare vom adânci
problema dependenței de smartphone și a efectelor sale, care
nu se limitează doar la sănătatea noastră fizică, ci se extind
și asupra vieții noastre sufletești, ba chiar ne pot amenința
însăși existența, precum în cazul acelor adolescente care au
comis suicid – cazuri alarmante, care ar trebui să ne trezească
reacții pe măsură.
(va urma)
Conf. univ. dr. Andrei Drăgulinescu
Studiu publicat în serial în paginile revistei Familia Ortodoxă și transmis de partenerii noștri și pentru cititorii online ai ActiveNews
About Post Author
