Un om informat este pe jumătate salvat. Ce ne pregătesc eminențele cenușii ale lumii: ERA DIGITALĂ. „Agenda noastră comună”: 1. „Nu lăsăm pe nimeni în urmă” – Noul contract social

În Agenda noastră
comună,
secretarul general al ONU Antonio Guterres înfățișează imaginea
unei lumi care trebuie să aleagă între colaps și evoluție. Dacă
facem alegerea greșită, vom fi afectați de un virus mutant care ne
va bântui în mod repetat. Sistemele de sănătate nu vor putea face
față presiunii, iar vaccinurile vor fi distribuite în mod inegal.
Planeta se va încălzi, ceea ce va rezulta în topirea calotelor
polare, inundații, secete, cicloane, dispariția unor specii de
animale și pierderea de vieți omenești. Nivelul sărăciei va
crește, protestele vor fi înăbușite, drepturile omului vor fi
neglijate, iar dezvoltarea de noi forme de război va împiedica
orice inițiative de pace.

Dar dacă alegem modelul ONU și alForumului Economic Mondial, ni se promite Paradisul. O lume mai
verde, mai sigură și mai bună, capabilă de un răspuns rapid la
crize, cu sisteme de sănătate în care vaccinurile vor fi
disponibile pentru toți, în care combustibilii fosili sunt
înlăturați treptat, iar temperaturile medii globale sunt ținute
sub control și în care toți oamenii primesc dreptul la o conexiune
digitală pentru a avea acces la o educație de calitate care să-i
ajute pe tot parcursul vieții.

Raționamentul este similar cu ceea ce a
afirmat Klaus Schwab în declarația despre Marea Resetare:

„Avem opțiunea de a rămâne pasivi,
ceea ce va duce la amplificarea multor tendințe pe care le vedem
astăzi. Polarizarea, naționalismul, rasismul și, în cele din
urmă, intensificarea tulburărilor și a conflictelor sociale. Însă
avem o altă opțiune: putem construi un nou contract social, în
special integrând următoarea generație, ne putem schimba
comportamentul pentru a fi din nou în armonie cu natura și ne putem
asigura că tehnologiile celei de-a Patra Revoluții Industriale sunt
utilizate eficient pentru a oferi o viață mai bună.”

Tot ceea ce trebuie să facem este să ne
predăm puterea și viețile ONU și partenerului său WEF [Forumul
Economic Mondial] și să permitem să fim integrați sub ochiul
vigilent al Zeului Digital. După cum a spus, într-un interviu din
2015, apreciatul „guru” al mediului și participant frecvent la
WEF Johan Rockström de la Institutul Potsdam de studii privind Impactul Climatic:

„Nu văd o altă cale decât ca 200 de
țări să își cedeze o parte din puterea lor de decizie unei
administrații instituționale planetare. Trebuie să lucrăm cu
instituțiile pe care le avem și există o singură instituție
globală, ONU.”[1]

Pentru a îndeplini obiectivele Agendei
2030, toată lumea trebuie să fie implicată. În Agenda noastră
comună, primul angajament (din 12) este Să
nu lăsăm pe nimeni în urmă. Acesta se referă la un nou contract social între guverne și cetățeni, care,
potrivit ONU, trebuie să se bazeze pe drepturile omului, incluzând
o rețea de securitate socială compusă din îngrijire medicală,
securitatea veniturilor, locuință, educație și muncă
satisfăcătoare. Cine poate spune „nu” la așa ceva?

 Un logo pe care îl veți întâlni la reverul artizanilor „Marii Resetări”

Însă, la o examinare mai atentă,
contractul pare să fie în mare parte despre a fi conectat digital
la sistemul de control mondial, a fi instruit cu privire la valorile
„corecte”, a locui într-un „oraș inteligent” cu sisteme de
supraveghere omniprezente și a primi promisiunea unui venit de bază
universal („universal
basic income”, UBI) – dacă ne
supunem obedienți tuturor ordinelor contradictorii ale ONU.

Este un contract social pentru era
digitală în care drepturile și obligațiile cetățenilor trebuie
adaptate la nevoile actuale, de învățare pe tot parcursul vieții,
privind o tranziție „echitabilă și incluzivă” către o
societate cu emisii zero de dioxid de carbon și o utilizare
„responsabilă” a tehnologiei, în care răspândirea de
informații „false” sau incomode trebuie împiedicată.[2]

Cu
alte cuvinte, este un contract în care trebuie să accepți orbește
ceea ce îți impune guvernul și în baza căruia vei fi exclus atât
de la serviciile comunitare, cât și de la serviciile financiare
dacă refuzi sau dacă ai o altă părere.

Rădăcinile acestui contract pot fi
plasate în 2011, când Consiliul consultativ german pentru
schimbări globale (WBGU) a lansat raportul „Lumea în
tranziție – Un contract social pentru durabilitate”.
Chestiuni similare au fost discutate anterior la conferința „Marea
Transformare – Schimbările climatice ca schimbări culturale”de la Essen, 2009. Accentul a fost pus asupra celor spuse de
consilierul Papei Hans Joachim Schellnhuber, pe atunci șeful
Institutului Potsdam de cercetări privind Impactul Climatic, și de
Nebojsa Nakicenovic de la Institutul Internațional de Cercetare
IIASA. Raportul a precizat că:

„Având în vedere toate aceste
provocări implicate în transformarea care urmează, devine clar
faptul că schimbările viitoare depășesc cu mult reformele în
plan tehnologic și tehnocratic: afacerile societății trebuie să
se întemeieze pe o nouă bază. Este vorba, de fapt, despre un nou
contract social global pentru un sistem economic global durabil
și cu emisii scăzute de carbon. Acesta se bazează pe conceptul
esențial că indivizii și societățile civile, statele și
comunitatea globală a statelor, precum și economia și știința,
poartă responsabilitatea comună de a evita schimbările climatice
periculoase și alte amenințări la adresa umanității, ca parte a
sistemului Pământului. Contractul social consolidează o cultură a
vigilenței (născută dintr-un simț al responsabilității
ecologice), o cultură a participării (ca responsabilitate
democratică) și o cultură a obligației față de generațiile
viitoare (responsabilitate viitoare).”

Un nou contract social („Noul pact
social”) între cetățeni, societate și companii a fost, de
asemenea, propus în 2014 de Consiliul Agendei Globale pentru Valori
al Forumului Economic Mondial, după ce a fost inițiat la reuniunea
anuală din 2013.[3] Proiectul, întocmit ca răspuns la
îngrijorările tot mai mari cu privire la creșterea inegalității,
șomaj, tulburările sociale și guvernanța globală ineficientă, a
fost coordonat îndeaproape împreună cu Acordul globalal Națiunilor Unite și sponsorizat de banca britanică majoră
Barclays.
Acțiunea a inclus și o colaborare cu comunitățile Young Global
Leadersși Global Shapers ale Forumului.

Acordul se baza pe trei principii de
bază: promovarea binelui public, demnitatea umană și managementul
planetei.[4] S-a concentrat într-o mică măsură pe soluțiile
tehnologice (4IR) care au fost introduse în timpul reuniunii anuale
din 2016.[5] Totuși, acest lucru s-a schimbat rapid, ceea ce a
devenit clar în anii următori. Cartea lui Klaus Schwab Shaping the Fourth Industrial Revolution [„Pregătirea celei
de-a Patra Revoluții Industriale”] din 2018 sublinia că noua
tehnologie trebuie să se raporteze la valori precum dreptatea,
demnitatea și binele comun.[6]

A Patra Revoluție Industrială va avea
menirea de a crea o societate „mai bună” și „mai dreaptă”.
Johan Rockström a explicat, la întâlnirea anuală din 2018, ce
înseamnă acest lucru:

„Ideea este simplă: în următoarele
trei decenii, a Patra Revoluție Industrială, condusă de
inteligența artificială, învățarea automatizată și Internetul
obiectelor, va transforma viața tuturor oamenilor. În acest moment,
direcția exactă către această transformare este neclară. Trebuie
să ne asigurăm că această transformare duce către un viitor
prosper și durabil, fără emisii de carbon.” (Johan Rockström) 

În același an a fost publicat raportul
Forumului Economic Mondial Identity in a Digital World: A new
chapter in the social contract [„Identitatea într-o lume
digitală: Un nou capitol din contractul social”], în care a fost
analizată relația dintre individ și societate într-o lume
digitală. În raport s-a ajuns la concluzia că identitatea digitală
constituie o parte esențială din modul în care va fi realizat
contractul social.[7]

„… identitățile digitale pot
transforma viitorul a miliarde de oameni din întreaga lume,
permițându-le să acceseze noi oportunități economice, politice
și sociale, bucurându-se în același timp de siguranță digitală,
confidențialitate și alte drepturi ale omului.”

În spatele raportului se aflau companii
precum Accenture,Mastercard,Visa,Hyperledger,AT&Tși Barclays împreună cu, printre altele, Open Society,
Fundația Bill & Melinda Gates,UNDP,ID2020și Comisia Europeană.
Mai multe dintre acestea au un rol-cheie în construirea
infrastructurii pentru noul sistem de control digital.

Interpretarea de către Barclays a
contractului poate fi ilustrată în informația ieșită la iveală
în 2020 potrivit căreia [banca] folosea programe spion pentru a
monitoriza cât timp petreceau angajații în birouri, programe care
trimiteau alerte dacă [angajații] luau pauze mai lungi.[8] Într-o
lume digitală, există oportunități grozave de a monitoriza
automat toate procesele. În postările viitoare voi reveni la
identitatea digitală și la legătura ei cu obiectivul ONU numărul
16 privind o identitate legală pentru toți oamenii.

Până în 2025, Guterres propune
organizarea unui Summit social mondial unde va fi discutat noul
contract social.[9]

O astfel de întrunire a fost propusă în
octombrie 2020 de Clubul de la Madrid/World Leadership Alliance.
Acest grup de reflecție este format din foști șefi de stat și de
guverne și „acționează în sensul consolidării conducerii
democratice și a capacității instituționale de a aborda mai
eficient provocările majore la nivel global”, fiind condus de
fostul președinte al Sloveniei Danilo Türk. Diplomat al ONU, care a
fost consilier al fostului secretar general al ONU, Kofi Annan, și,
de asemenea, candidat pentru postul de secretar general.

Din nou, pandemia este menționată ca
eveniment declanșator. După cum a menționat Clubul de la Madrid:

„Pandemia a scos la iveală
inegalitățile în materie de bogăție, gen și rasă și va fi
provocat prima scădere majoră a Indicelui dezvoltării umane în
ultimii 30 de ani. Pentru a stimula o redresare globală care să nu
lase pe nimeni în urmă, solicităm organizarea unui al doilea
Summit mondial pentru dezvoltarea socială.”[10]

Potrivit Clubului de la Madrid, pandemia
a creat „oportunități” de cooperare internațională care pot
atenua efectele și pot produce „o redresare incluzivă”.[11]
Cunoscuta mantră „Build Back Better” [„Să reconstruim mai
bine”] răsună în fundal. În mod adecvat, Türk este membru al
Consiliului consultativ la nivel înalt al ONU pentru
multilateralismul eficient, ceea ce înseamnă o oportunitate de a
lua o poziție cu privire la propria propunere. Același lucru este
valabil și pentru copreședintele Comisiei, fostul președinte al
Liberiei și membru al Clubului de la Madrid Ellen Johnson Sirleaf.

Propunerea – „Transformarea
multilateralismului pentru justiția socială și incluziune în
secolul XXI” – a fost, la rândul ei, elaborată de un grup de
lucru condus de Sarah Burke de la fundația social-democrată germană
de reflecție „Friedrich Ebert” și a venit ca răspuns la impactul pandemiei asupra celor
vulnerabili din societate.[12] Din grupul de lucru fac parte, alături
de reprezentanți ai Băncii Mondiale, Brookings Institution,
Organizația Internațională a Muncii, OCDE [Organizația pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică], și economistul indian Jayati
Ghosh (profesor la Universitatea din Massachusetts Amherst). Ea este,
de asemenea, membră în grupul de experți ONU.

Organizator, alături de Clubul de la
Madrid, a fost fundația germană Bertelsmann Stiftung, împreună cu
Forumul Economic Mondial și ONU ca parteneri instituționali. Ca de
obicei, trebuie să fim salvați de aceleași forțe care au cauzat
problemele inițial. Acest lucru este și mai clar în ceea ce
privește următorul obiectiv – „Protejarea planetei noastre” –
pe care îl voi analiza în următorul articol.

Jacob Nordangård, doctor în Studii de
știință și tehnologie

Sursa: Pharos.org

Traducere: Irina Bazon

Citiți analiza precedentă publicată de ActiveNews: „Agenda noastră comună” în Era Post-Covid – „digitalizarea totală a lumii” și „multilateralismul” triumfal. Klaus Schwab: „Acum este un moment istoric, nu numai pentru a lupta împotriva virusului real, ci și pentru a modela sistemul pentru era post-covid”

Referințe:

[1] Bolling, Anders (2015), „Johan
Rockström är miljörörelsens egen Piketty”, artikel i Dagens
Nyheter 4 septembrie 2015, https://www.dn.se/nyheter/sverige/johan-rockstrom-ar-miljororelsens-egen-piketty/

[2] Cramer, Aron (2022), „De ce avem
nevoie de un nou contract social pentru secolul 21”, Agenda Davos,
Forumul Economic Mondial, https://www.weforum.org/agenda/2022/01/a-new-social-contract-for-21st-century/

[3] World Economic Forum (2013), Global
Agenda Council on Values – A New Social Covenant, https://www3.weforum.org/docs/WEF_GAC_Values_2013.pdf

[4] Forumul Economic Mondial (2015),
Toolkit on a New Social Covenant, Global Agenda Council on Values, http://anewsocialcovenant.org/static/pdfs/wef-new-social-covenant-toolkit-global.pdf

[5] Forumul Economic Mondial (2015), Noul
pact social, raport, https://www3.weforum.org/docs/WEF_GAC_NewSocialCovenant_Report_2014.pdf

[6] Schwab, Klaus (2018), Shaping the
Fourth Industrial Revolution, Portfolio Penguin

[7] Forumul Economic Mondial (2018),Identity in a Digital World – A new chapter in the social
contract, https://www3.weforum.org/docs/WEF_INSIGHT_REPORT_Digital%20Identity.pdf

[8] Makortoff, Kayleena (2020), Barclays
a folosit tactici „Big Brother” pentru a-și spiona personalul,
The Guradian, 20 februarie 2020, https://www.theguardian.com/business/2020/feb/20/barlays-using-dytopian-big-brother-tactics-to-spy-on-staff-says-tuc

[9] Summit-ul mondial pentru dezvoltarea
socială, Copenhaga, 1995 https://www.un.org/esa/socdev/wssd/text-version/index.html

[10] Club of Madrid (2021), „Time for a
second World Summit for Social Development. Lets leave no one behind
after COVID-19” [„Este timpul pentru un al doilea Summit mondial
pentru dezvoltarea socială. Să nu lăsăm pe nimeni în urmă după
COVID-19”], https://www.clubmadrid.org/time-for-a-second-world-summit-for-social-development-lets-leave-no-one-behind-after-covid-19/

[11] Club of Madrid (2020), Transforming Multilateralism for 21st
Century Social Justice and Inclusion. Brief for Working Group On
Social Justice and Inclusion” [Rezumat pentru grupul de lucru
privind justiția socială și incluziunea], http://www.clubmadrid.org/wp-content/uploads/2020/11/Transforming-Multilateralism-for-21st-Century-Social-Justice-and-Inclusion-1.pdf

[12] Ibidem.