ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
Invazia
Rusiei în Ucraina a determinat cele trei foste republici sovietice să depună
cereri de urgență în primele săptămâni ale războiului.
Perspectivele
Ucrainei par promițătoare, la fel și cele ale Moldovei. Dar Georgia a fost
lovită joi de o rezoluție dură a Parlamentului European, descrisă de un
eurodeputat ca fiind ultimul „semnal de alarmă” pentru guvernul de la
Tbilisi.
Ucraina
a deschis calea argumentând că aderarea la UE a devenit o necesitate
geopolitică, deși cele trei state sunt cunoscute sub numele de Trio de asociere
pentru cooperarea lor cu UE în toate domeniile, de la reformele politice la
liberul schimb.
Adresându-se
deputaților europeni la Strasbourg la începutul acestei luni, președintele
parlamentului ucrainean Ruslan Stefanchyk a declarat că acordarea statutului de
candidat ar împuternici poporul ucrainean, în timp ce „orice alt semnal ar
aduce beneficii doar președintelui rus Vladimir Putin și regimului său”.
Președintele
pro-UE al Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat luna trecută în fața
europarlamentarilor că țara sa mai are încă un drum lung de parcurs. Dar ea
le-a reamintit că mulți moldoveni puteau auzi din casele lor bombele care
cădeau asupra orașului ucrainean Odesa.
În
perioada premergătoare deciziei UE, centrul de reflecție de la Bruxelles,
Centrul de Studii Europene, a publicat rapoarte privind candidaturile Ucrainei
și Moldovei.
Acesta
a afirmat că Ucraina se confruntă cu o criză existențială, în timp ce Republica
Moldova este „următoarea țară amenințată” de agresiunea rusă. Acesta
a recomandat ca UE să extindă statutul de candidat pentru ambele țări. Acest
statut nu garantează nici pe departe intrarea în UE, dar reprezintă un pas
important pe această cale.
În
ceea ce privește Georgia, raportul a afirmat că procesul formal de acces ar fi
prematur.
Potrivit
raportului, reformele sale economice au depășit atât Ucraina și Moldova, cât și
alte state candidate la UE. Însă, în ceea ce privește democrația, guvernul a
contrazis „valorile fundamentale ale UE”.
Joi,
Parlamentul European a sprijinit o rezoluție cu o formulare fermă prin care se
solicită Georgiei să respecte cele mai înalte standarde ale democrației și ale
statului de drept. Parlamentul a declarat că libertatea presei a scăzut
dramatic și a condamnat intimidarea și persecutarea jurnaliștilor.
Vara
trecută, peste 50 de lucrători din mass-media au fost răniți în violențele
extremei drepte, dar guvernul nu a reușit să urmărească în justiție niciunul
dintre organizatori. În schimb, a lansat anchete penale asupra proprietarilor
de media independente care critică guvernul.
Directorul
principalului canal de televiziune de opoziție din Georgia, Mtavari TV, Nika
Gvaramia, a fost închis luna trecută pentru trei ani și jumătate, în ceea ce
Amnesty International a descris drept un „act flagrant de urmărire penală
motivată politic”.
„Sunt
un prizonier politic și momentul în care am fost încarcerat este
deliberat”, a scris el într-o scrisoare adresată BBC și transmisă de
avocații săi.
Gvaramia,
care a fost găsit vinovat de folosirea abuzivă a fondurilor companiei, a
declarat că încarcerarea sa este un mesaj din partea guvernului georgian „care vizează sabotarea deschisă și agresivă a viitorului european al
Georgiei”.
Guvernul
georgian a respins criticile, descriindu-l pe Gvaramia drept un lider al
opoziției care se ascunde în spatele jurnalismului. Șeful partidului de
guvernământ a adăugat că rezoluția de la Bruxelles nu are nimic de-a face cu
valorile europene.
Premierul
Irakli Gharibashvili a declarat la începutul acestei luni că se așteaptă la o „decizie înțeleaptă din partea Uniunii Europene”.
„Să
fim deschiși și sinceri aici. Când Rusia a invadat Georgia în 2008, nimeni din
această lume nu a impus sancțiuni”.
Acest
lucru a dus la un sentiment de impunitate la Moscova, a susținut el, ceea ce a
determinat invazia Rusiei în Crimeea în 2014 și lansarea unui război la scară
largă împotriva Ucrainei în februarie.
Premierul
a declarat că Georgia merită la fel de multă recunoaștere din partea UE ca
Moldova și Ucraina: „Răspunsul din partea Occidentului trebuie să fie
adecvat, relevant: trebuie să fie proporțional”.
UE a
încurajat guvernul georgian să pună în aplicare reformele promise, în special
pentru a construi un sistem judiciar independent.
Însă
tratamentul aplicat fostului președinte Mihail Saakașvili și altor
personalități ale opoziției a stârnit îngrijorare. Saakașvili, care se afla la
putere în momentul invaziei rusești în Georgia, a fost reținut atunci când a
revenit anul trecut pentru a susține opoziția în alegeri.
Atât
el, cât și Nika Gvaramia spun că sunt victimele unei răzbunări politice din
partea singurului oligarh al țării, Bidzina Ivanishvili.
Dl
Ivanishvili, care și-a făcut averea în Rusia, a fondat Partidul Visul Georgian,
aflat la guvernare, în 2011. Și, deși nu mai este președinte, influența sa în
politică rămâne un motiv de îngrijorare pentru Bruxelles.
O
investigație recentă a organizației de supraveghere anticorupție Transparency
International Georgia a susținut că dl Ivanishvili ar putea avea încă interese
de afaceri în Rusia.
Rezoluția
Parlamentului European solicită ca omul de afaceri să fie sancționat de UE,
subliniind legăturile sale personale și de afaceri cu Kremlinul. Acesta neagă
că ar fi apropiat de conducerea Rusiei.
About Post Author
