ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
Miscarea
literelor din Romania, atat cat mai este si cat mai este cunoscuta
ea, prezinta un focar de benefica virulenta si inimitabila
originalitate. Se numeste Institutul-Biblioteca Romana de la
Freiburg. Si, in mod nemeritat, nu prea e cunoscuta in tara, iar
autoritatile de la Bucuresti o cam ignora.
Chiar daca acest punct
fierbinte al vietii noastre literare este de o originalitate adesea
tulburatoare. Ea se constituie intr-o constanta si valoroasa ei
contributie la mostenirea noastra spirituala, dar numai daca
productia autorilor romani de pretutindeni ajunge sa fie recuperata,
pusa in circuit si asimilata in patrimoniul literar national si daca
e integrata in corpusul literaturii romane.
Si
totusi, la a 70-a aniversare a Bibliotecii, „sarbatorirea ei n-a
avut parte de vreun zambet binevoitor al oficialitatilor din
Romania”, cum glumeste amar directorul acestor institutii, scriitorul Mihai Neagu Basarab.
Exceptia
fenomenului literar romanesc de la Freiburg si performanta sa este
volumul impunator al contributiilor sale anuale, materializat in „Buletinul Bibliotecii Romane. Studii si documente romanesti”. Alcatuit in fiecare an, mereu in sute si sute de pagini. (Cel mai
recent Buletin numara aproape o mie de file.)
In
asezamantul cultural de la Freiburg lucreaza un colectiv puternic si
bine sudat (si asudat), caci personalul Institutului si Bibliotecii
este nici mai mult nici mai putin decat cel care se cuvine:directorul Mihai Neagu Basarab. Si atat.
Buletinele
fac o lucrare unica: ele consemneaza si pun in fata publicului larg
(sau nu prea) realitatea complexa, framantata, controversata si
practice necunoscuta in tara realitatea unei alte Romanii, Romania de
peste hotarele ei, a romanilor exilati sau stabiliti in strainatate
din felurite motive. Si, cu precadere, activitatea si productia lor
literara. Intalnim in cuprinsul Buletinului texte inedite ale unor
autori de inalt nivel, dar aproape nestiuti in tara, unii dintre ei
nici macar ca nume si prenume.
O lume definita de o pregnanta
originalitate care multumita Buletinului si biobibliografului ei
eminent, Mihai Neagu Basarab, va fi salvata de uitare.
Cateva
exemple, la intamplare, din cel mai recent Buletin: istoricul si
diplomatul Aurel Decei, ziaristul si scriitorul Theodor Cazaban,
scriitorul si criticul literar si de arta Al. Busuioceanu, scriitorul
si istoricul de arta Pavel Chihaia, istoricul Matei Cazacu.
Iar
Bijuteria Coroanei sunt tripleta de aur Eliade, Ionescu, Cioran,
urmati de alte nume, mai mult sau mai putin vestite in tara.
„Se
poate scrie o istorie a literaturii romane astazi, facand abstractie
de literatura exilului anticomunist din ultima jumatate de secol?”,
se intreba istoricul literar Nicolae Florescu.
Nu, nu se poate,
raspunde peste timp, prin munca sa de benedictin Mihai Neagu Basarab.
Literatura celor aflati departe de sau indepartati de tara este parte
organica a literaturii romane si este de datoria noastra sa o
integram in patrimoniul national. Ceea ce repede crescatorii dar
efemerii puternici ai zilei nu prea stiu sau n-au chemare sa stie.
About Post Author
