ACTUALIZARE: FAR dezminte informația
„Precizăm că în urma verificărilor efectuate până în acest moment de către comisia de investigare competentă, nu au fost constatate elemente care să indice un posibil impact cu un proiectil sau rachetă”, se arată într-un comunicat al Forţelor Aeriene Române.
În 3 martie 2022 se prăbușeau în România, în zona Dobrogea, un avion MiG-21 al aviaţiei române, decolat de la baza Mihail Kogălniceanu pentru misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei și un elicopter IAR 330-Puma trimis în misiune de salvare, toți cei 8 militari implicați în tragedie decedând.
Autoritățile române au susținut că a fost vorba de niște accidente.
Iată că nu este așa. Conform site-ului de specialitate Military Watch Magazine, cele două aeronave militare românești au fost doborâte, din greșeală, de sistemele de apărare antiaeriană S-300 ale Ucrainei.
Se spune că accidental, însă dacă tot la fel ne vom trezi cu o rachetă rusească, atunci cum o vor considera? Ne putem baza pe apărarea NATO, care lasă dronele să zboare nestingherit pe teritoriul României?
Acesta nu a fost primul incident în care România a fost implicat din greșeală în conflictul ucrainean. În prima zi a războiului din Ucraina un avion ucrainean Su-27 a fost interceptat de avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române în spațiul aerian românesc.
Tot în primele ore ale conflictului un alt avion Su-27 al Ucrainei a fost doborât, din greșeală, deasupra Kievului.
Dar cel mai notabil precedent a fost doborârea de către un sistem de apărare antiaeriană S-200 ucrainean (variantă mai veche a sistemului S-300) a zborului Siberia Airlines 1812 deasupra Mării Negre în octombrie 2001, accident în urmă căruia au murit toți cei 78 de civili aflați la bord. Zborul respectiv efectua o cursă aeriană între Tel Aviv și Novosibirsk.
Sistemele de apărare antiaeriană S-300 ale Ucrainei au fost printre primele ținte militare neutralizate de Rusia, iar distrugerea lor a lăsat forțele ucrainene dependente de lansatoare de rachete sol-aer portabile, mult mai puțin eficiente.
În timp ce sistemele S-300 sunt considerate unele dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană din lume, sistemele S-300P/PS/PT cu rază medie de acțiune din anii 1980, pe care se bazează Ucraina, au o mobilitate și o conștientizare a situației mult mai reduse, nefiind concepute pentru apărarea de suprafețe mari și nu au o capacitate de apărare cu mai multe nivele.
Sistemele S-300 au fost dezvoltate cu gândul la lupta împotriva NATO și au fost desfășurate pe scară largă ca scut împotriva posibilelor atacuri aeriene occidentale din Algeria și Siria până în China și Venezuela.
Un număr de state aliniate vestului, inclusiv Ucraina, Bulgaria, Grecia și Slovacia, au în dotare sisteme S-300, în timp ce Turcia a achiziționat derivatul avansat al sistemului, S-400.
Guvernul nu dorește aflarea adevărului despre plandemia covid-19. Încercăm să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în cea mai mare provocare pe care o trăim. Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor.
Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
About Post Author
