Ungaria a înregistrat în 2021 cel mai mare număr de morți din 1876 încoace, exceptând perioadele de război. Experții oficiali zic că restricțiile au fost prea blânde, în timp ce dizidenții arată cu degetul spre vaccinarea cu seruri experimentale

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!

Ungaria a suferit în 2021 cea mai pronunțată scădere a populației din 1876, dacă se iau în calcul doar anii de pace, aceasta fiind pusă pe seama „impactului pandemiei”, însă 2021 este și anul injectării masive a populației cu serurile experimentale Covid, printre ale căror reacții adverse recunoscute teoretic și constatate empiric se numără și decesele subite.

Potrivit datelor preliminare oficiale, citate de Știri pe Surse via EFE, un total de 153.000 de persoane au murit în Ungaria anul trecut, numărul cel mai mare de decese la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Dintre acestea, 29.649 de persoane au murit anul trecut de coronavirus, ceea ce situează țara central-europeană pe poziția a patra la nivel mondial cu cea mai mare rată de mortalitate raportat la populație, după Peru, Bulgaria și Bosnia, potrivit datelor de pe platformele Worldometers și Our World in Data.

Îmbolnăviri puține, morți mulți. E de vină virusul sau vaccinul?

Cu toate că, de la începutul pandemiei, incidența cazurilor de îmbolnăvire a fost sub media Uniunii Europene, rata de fatalitate (raportul dintre numărul de decese și cel de infectări) a fost mereu foarte ridicată și, în prezent, este de 4 ori mai mare decât media comunitară și a patra cea mai mare între cele 27 de state membre ale UE. Mortalitatea ridicată din 2021 nu a fost „compensată” nici măcar prin cele 93.000 de nașteri înregistrate anul trecut, cel mai mare număr din ultimii zece ani, pe fondul unei politici de sprijinire a natalității.

Astfel, populația Ungariei a scăzut în 2021 cu 60.000 de persoane, cel mai pronunțat declin din 1876 – când au început să se întocmească statistici demografice -, luând în calcul doar perioadele de pace. Această scădere a populației a agravat problema demografică cronică a Ungariei, care, conform proiecțiilor, ar urma să piardă până în 2040 circa un milion de locuitori, adică 10% din populația actuală, de sub 10 milioane de locuitori.

Prea puține măsuri…

Experți precum dr. Zsombor Kunetz dau vina pe faptul că autoritățile maghiare nu ar fi luat măsuri nepopulare precum carantinarea populației sau limitarea participanților pe stadioanele care au găzduit partide ale Campionatului European de Fotbal. În schimb, purtarea măștii a fost obligatorie în spații închise și în mijloacele de transport în comun. Toate aceste mijloace de constrângere promovate de „specialiștii” narativei pandemice s-au dovedit, însă, că fac mai mult rău decât bine, fragilizând imunitatea colectivă. Pe de altă parte, „experții” în probleme de sănătate exacerbează decesele de Covid fără a sufla o vorbuliță despre vaccinarea Covid în masă și reacțiile ei adverse, dintre care cea mai întâlnită este contractarea bolii.

… și un sistem de sănătate publică deficitar

Mortalitatea ridicată din Ungaria a fost influențată și de starea precară a sistemului de sănătate publică (deși Ungaria are un sistem sanitar mai performant decât cel al României).

Gabor Zacher, profesor la Universitatea de Medicină Semmelweis din Budapesta, a explicat recent pentru portalul de informații Portfolio că „starea de sănătate a ungurilor este printre cele mai proaste din UE” și a menționat drept factori de risc de deces numărul mare de cazuri de cancer, obezitatea și diabetul.

În 2019, speranța de viață în Ungaria era în medie de 76,5 ani, cu aproape cinci ani mai puțin decât pe ansamblul Uniunii Europene. În plus, supraaglomerarea spitalelor ca urmare a internărilor de pacienți cu coronavirus a afectat negativ tratamentul altor patologii. Kunetz atenționează că „circa 500.000 de unguri cu boli mai mult sau mai puțin grave au rămas fără tratament” și explică faptul că, de exemplu, în 2020 au fost tratate de cancer cu 5.000 de persoane mai puțin decât în anul precedent și că tendința cu siguranță nu s-a schimbat în 2021, cu toate că, deocamdată, nu au fost publicate date noi.

Cetățeanul „iresponsabil” e de vină

Luând act de aceste realități, guvernul de la Budapesta și-a schimbat discursul. Dacă, în septembrie 2020, când rata mortalității se situa încă sub media europeană și vaccinarea experimentală nu începuse încă, premierul Viktor Orban afirma că numărul scăzut al deceselor era o dovadă a succesului strategiei guvernamentale, în 2022, șeful cancelariei premierului, Gergely Gulyas, a ajuns să pună mortalitatea ridicată pe seama faptului că „societatea ungară nu este într-o stare bună din punctul de vedere al unei vieți sănătoase”.

Executivul ungar a insistat să transfere responsabilitatea pe umerii cetățenilor, insistând că „cea mai bună metodă” de protecție o reprezintă vaccinul experimental Covid și că alegerea de a se vaccina sau nu este o decizie individuală a fiecărui cetățean, notează EFE. Ritmul vaccinării, care a fost mai rapid la început, a stagnat și se situează în prezent la 63%. Totuși, guvernul este incapabil sau nedornic să admită faptul că politica agresivă de injectare a populației cu seruri experimentale poate fi una din cauzele creșterii mortalității. Mai ales atunci când apar cazuri de oameni cu notorietate publică și care nu erau adepți ai vaccinării Covid dar care, constrânși politic și social să o accepte, decedează „de Covid” la doar câteva săptămâni după vaccinare, îngroșând numărul statisticilor privind reducerea populației Ungariei.