Material de Dmitri TerehovUnul dintre punctele din propunerile ruse de garanții de securitate este retragerea forțelor și armelor NATO de pe teritoriul Bulgariei și României. Acest lucru a fost anunțat pe 21 ianuarie de către Ministerul rus de Externe.Ministerul de Externe al Federației Ruse a răspuns întrebărilor din partea presei care au fost primite în cadrul unei conferințe de presă cu prilejul rezultatelor activităților diplomației ruse în 2021.În Moldova, mulți observatori iau în serios preocupările Rusiei cu privire la o prezență militară străină în România vecină.El a mai spus că „toate acestea, desigur, nu au contribuit la menținerea echilibrului de putere și a stabilității sistemului de securitate în Europa”.Turov subliniază că acordurile originale de non-extindere ale NATO sunt în mod constant ignorate de Alianță, la fel ca și interesele de securitate națională ale Rusiei.În plus, spune Turov, în ultimii ani Statele Unite s-au retras unilateral dintr-o serie de tratate care prevedeau o oarecare paritate militară.Turov subliniază că propunerile înaintate de Federația Rusă spre discuție SUA și NATO vizează crearea „un sistem de securitate echitabil, stabil în Europa și în întreaga lume”.Propunerile exprimate de Ministerul rus de Externe au fost deja urmate de reacția Ministerului de Externe al României. Ministerul de Externe a văzut în ele „inconsecvență cu starea reală a lucrurilor” și dovezi ale „comportamentului agresiv al Rusiei în Europa de Est”.În România de astăzi, sunt mulți care au un punct de vedere fundamental diferit. Printre aceștia se numără și fostul ministru de Externe al României, acum expert în domeniul securității, Adrian Severin.Interesant este că fostul șef al Ministerului de Externe al României nu exclude ca în dialogul cu SUA și NATO, Rusia să „supraestimeze” inițial cerințele pentru a grăbi realizarea compromisului final.Severin nu se angajează să prezică răspunsul conducerii Statelor Unite și al Alianței, dar este ferm convins de un lucru: „Nimeni nu are nevoie de război”.Comentariul expertului militar rus Alexandr HrolenkoExpertul militar rus Alexander Hrolenko este sigur că Federația Rusă „nu se teme de puterea militară a țărilor admise în NATO după 1997”. În opinia lui, altceva ar trebui să fie alarmant.Dacă vorbim în mod specific despre România, atunci, potrivit expertului, aceasta poate servi drept una dintre cele mai convingătoare ilustrații ale celor spuse mai sus.Expertul rus subliniază că lansatoare cu dublă destinație sunt dislocate pe teritoriul României, în cadrul sistemului de apărare antirachetă, pe lângă sistemele antirachetă capabile să lanseze Tomahawk-uri, inclusiv cele cu focoase nucleare. Teoretic, rachetele de croazieră lansate din România sunt capabile să atace ținte din Ural, iar Crimeea este complet „la vedere” din această perspectivă.Deocamdată, susține Hrolenko, Federația Rusă a tolerat o astfel de amplasare a forțelor în România și Europa de Est în ansamblu, „dar răbdarea s-a rupt”.Reamintim că la sfârșitul anului 2021, Rusia a publicat proiecte de tratate cu Statele Unite și acorduri cu NATO pe probleme de securitate. Moscova, în special, cere de la partenerii săi occidentali garanții legale de renunțarea la extinderea NATO în continuare spre Est, renunțarea la inițiativa aderării la Blocul a Ucrainei și renunțarea la stabilirea de baze militare în țările post-sovietice.Prima rundă de negocieri pe această temă a avut loc la Geneva pe 10 ianuarie. A fost urmată de o reuniune a Consiliului Rusia – NATO la Bruxelles. După aceea, pe 13 ianuarie, au avut loc consultări la sediul din Viena al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Moscova a spus că așteaptă un răspuns în scris cât mai curând posibil.
About Post Author
