Mai mulți copii mor după vaccin decât de Covid. CURA CARE DISTRUGE

NUMĂRUL DE
DECESE LA ADOLESCENȚII DIN MAREA BRITANIE A CRESCUT CU 47% DE LA
ÎNCEPEREA INJECTĂRII CU SERUL EXPERIMENTAL COVID * PÂNĂ LA 40 DE
ORI MAI MULȚI COPII SE ÎMBOLNĂVESC DE MIOCARDITĂ DIN CAUZA
TRATAMENTULUI GENETIC DECÂT DIN CAUZA BOLII * ÎNTRE 7% ȘI 55%
DINTRE ADOLESCENȚII CU MIOCARDITĂ DEZVOLTATĂ POST-INJECTARE AR
PUTEA SA NU SUPRAVIEȚUIASCĂ DUPĂ VÂRSTA DE 35 DE ANI

Numărul de decese în rândul adolescenților din Marea Britanie a crescut cu
47% după aprobarea tratamentului experimental COVID pentru această
grupă de vârstă. Între 26 iunie și 18 septembrie 2020, au
existat 148 de decese în rândul copiilor cu vârste cuprinse între
15 și 19 ani. În același interval în 2021, s-au înregistrat 217
decese în această grupă de vârstă.

Aceste cifre
dramatice au de-a face, fără îndoială, cu creșterea cazurilor de
boli de inimă în rândul adolescenților cărora li s-a administrat
serul experimental COVID.

Astfel, rata
mortalității în rândul copiilor americani tratați cu serul
experimental COVID, de exemplu, este de cel puțin cinci ori mai mare
decât a celor care mor de boala în sine și ar putea fi, în
realitate, de 40 de ori mai mare ținând cont de faptul că VAERS
(sistemul de raportare a reacțiilor adverse la vaccinuri în SUA)
este departe de a reflecta cifrele reale, arată o analiză făcută recent de Dr. Mercola.

Patru copii dintr-un
milion se îmbolnăveau, pe an, de miocardită, conform unui studiu de țară din Finlanda publicat în 2017 în Jurnalul Asociației
Americane a Inimii. Aplicată la populația SUA, această cifră însemna cam 292 de cazuri de miocardită
juvenilă pe an.

La 17 decembrie
2021, însă, VAERS arăta următoarele cifre:

• 308 cazuri de miocardită la tineri de 18 ani

• 252 cazuri la copii de 17 ani

• 226 cazuri la copii de 16 ani

• 256 de cazuri la copii de 15 ani

• 193 de cazuri la copii de 14 ani

• 132 de cazuri la copii de 13 ani

• 108 cazuri la copii de 12 ani

Însumate, cele
1475 de cazuri de miocardită sunt de cinci ori mai multe decât
într-un an obișnuit, asta fără a lua în calcul faptul că VAERS
arată cifre de 40 de ori mai mici decât cele reale.

Conform rapoartelor Centrului de Control al Bolilor (CDC) din SUA, între martie 2020 și
martie 2021 riscul de miocardită la pacienții dignosticați cu
COVID era de 0,146% față de 0,009% la pacienți care nu fuseseră
diagnosticați cu COVID, pacienții de COVID cu vârste cuprinse
între 16 și 39 de ani prezentând o rată de miocardită de 7 ori
mai mare decât cei fără un diagnostic de COVID. Cu toate acestea,
miocardita a fost considerată o afecțiune cu incidență foarte
scăzută, doar 23.7% dintre pacienții cu vârste cuprinse între 16
și 24 de ani având o istorie de COVID.

De asemenea, numărul
real al infecțiilor COVID spitalizate la tineri a fost foarte mic:
un maxim de 2,1 la 100.000 pe săptămână la începutul lunii
ianuarie 2021, urmat de 0,6 la 100.000 la jumătatea lunii martie și
apoi de 1,3 la 100.000 în aprilie 2021. Pe baza ratei de 2,1 la
100.000 (sau 21 la milion) pentru această grupă de vârstă și
presupunând că riscul de miocardită este de 0,146% în rândul
pacienților COVID, rata de miocardită
cauzată de COVID în rândul adolescenților este de 0,03 la un
milion, cu mult mai mică decât rata normală de patru cazuri la un
milion menționată mai sus.

Dacă rata de
spitalizare COVID pentru adolescenți este de 21 la milion, la 73,1
milioane de adolescenți americani ar trebui să existe 1.535 de
spitalizări pentru COVID în această grupă de vârstă, într-un
singur an. Dacă 0,146% dintre cei 1.535 de adolescenți dezvoltă
miocardită, ar trebui să existe 2,2 cazuri de miocardită pe an în
această grupă de vârstă, printre cei diagnosticați cu COVID.

În realitate,
după cum am arătat, există deja 1.475 de cazuri raportate în urma
tratamentului COVID, și asta în doar șase luni (serul experimental
a fost autorizat pe 30 iulie, 2021 pentru grupa de vârstă 12-17
ani).

În ciuda eforturilor de a minimaliza problema, mai mult de 86% dintre cazurile la copii cu
vârste cuprinse între 12 și 17 ani care au prezentat,
post-injectare, simptome de miocardită au fost suficient de grave
încât să necesite spitalizare, arată un studiu recent. Incidența de miocardită crește
brusc după a doua doză (85%) și afectează disproporționat
băieții (90%).

Afectarea inimii
este de obicei permanentă, iar rata de supraviețuire de trei până
la cinci ani pentru miocardită a variat istoric de la 56% la 83%.

Pacienții cu
miocardită acută fulminantă (caracterizată prin disfuncție sistolică ventriculară stângă
severă care necesită terapie medicamentoasă sau suport circulator
mecanic) care supraviețuiesc stadiului acut au o rată de
supraviețuire de 93% la 11 ani, învreme ce aceia cu miocardită acută
nefulminantă (disfuncție sistolică ventriculară stângă, dar
altfel stabilă hemodinamic) au o rată de supraviețuire de doar 45% la pragul de 11 ani.

Asta înseamnă,
arată Dr. Mercola, că între 7% și 55% dintre adolescenții
injectați care dezvoltă miocardită ar putea să nu supraviețuiască
până la vârsta de 35 de ani, iar unii nici măcar până la 25.

Știind aceste
cifre, ce guvern, medic sau părinte în deplinătatea facultăților
mentale își mai poate asuma, cu bună-credință, injectarea
copiilor cu serurile experimentale COVID?

Citiți și 1000 de studii medicale, publicate în jurnale medicale internaționale, despre efectele negative ale așa-ziselor vaccinuri Covid. IMPRESIONANTA cercetare a unei studente la medicină din România