Cei care incită la război în Europa de Est vor avea de plătit un preț usturător pentru astfel de provocări.Provocările militare minore reprezintă o specialitazare a republicilor baltice în cadrul Uniunii Europene, însă în situația actuală Vilnisul încearcă să joace cu o miză mare. SUA pregătesc noi “pachete suplimentare ale asistenței militare” pentru Ucraina. Bugetul militar al SUA prevede ajutoare pentru armata ucraineană în valoare de 300 de milioane de dolari, inclusiv 75 de milioane pentru arme letale. Totodată, Washingtonul examinează propunerea Moscovei pentru formarea unei securități globale, trage de timp sau se pregătește de un dialog într-un format bilateral.Ucrainei a fost dedicată reuniunea virtuală a miniștrilor de Apărare ale statelor Europei de Nord și din regiunea Baltică din 17 decembrie. Chintesența evenimentului a exprimat-o viceministrul de Apărare al Lituaniei, Margiris Abukevicius: “Trebuie să susținem Ucraina prin toate mijloacele disponibile – politice, economice, militare… Trebuie să fim pregătiți din timp de o eventuală escaladare… Orice dialog cu Rusia trebuie să aibă loc doar în condițiile stabilite de Occident”.Declanșatorul proxy al războiuluiProducția de arme letane în Lituania se află la un nivel aproape zero. În noiembrie 2020, Ministerul Apărării al Lituaniei intenționa să investeze 15 milioane de euro în dezvoltarea industriei de apărare. Suma urma să fie acordată unor startup-uri de profil în decurs de zece ani și puțin probabil va influența asupra pieței internaționale.În clasamentul mondial al puterii mondiale Lituania ocupă locul 85 din 140 de poziții. Contingentul reprezintă 18500 de militari, zeci de vioane de transport, aproximativ 50 de sisteme artilerie, 650 de vehicule blindate ușoare. În cei 30 de ani de independență, în republică nu a apărut niciun tanc sau avion de vânătoare, cu atât mai mult nave.Evident, Arvydas Anusauskas propune exclusiv servicii de intermediere pentru organizarea traficului de arme din SUA în Ucraina. Pentru acticarea și asigurarea acțiuni militare pe scară largă în Donbas, iar ulterior pentru un război cu Rusia. La întrevederea reprezentanților Casei Albe și a Congresului SUA joia trecută, ministrul lituanian al Apărării a declarat: “A venit timpul să discutăm despre o reacție recoprocă și dură la concentrarea trupelor rusești la frontieră cu Ucraina. Măsurile diplomatice nu sunt suficiente pentru descurajarea Rusiei”. Presupun că părțile au reușit să ajungă la un consens, iar ulterioara declarație a lui Anusauskas despre dorința de a livra arme letale regimului de la Kiev nu reprezintă deloc o inițiativă individuală a Vilniusului, ci un soi de proiect comun (strategia demenței agresive). Inițiativa este extrem de ostilă în raport cu Rusia. Și foarte periculoasă chiar pentru Lituania, care riscă să-și atragă prima lovitură.Plata este mai aproape decât credNu vor reuși să se ascundă în spatele unităților americane de pe teritoriul său (lituanian sau ucrainean). În august 2008 unitățile armatei SUA nu au ajutat în niciun fel trupele georgiene, chiar dacă erau prezente în statele majore și în formațiunile de luptă.În cadrul unei eventuale operațiuni rusești de constrângere la pace a agresorului, în mod prioritar vor fi distruse arsenalele, aerdromurile, porturile, sistemul energetic al armatei ucrainene, inclusiv obiectivele logistice ale statelor terțe (regiunea Baltică). Livrările americano-lituaniene de arme regimului de la Kiev doar vor contribui la creșterea numărului potențialelor victime și proporțiile distrugerilor (nu doar în Donbas). “Partenerul strategic” al SUA și Lituaniei nu va reuși să influențeze asupa rezultatelor acțiunilor militare în orice punct al Europei de Est, pentru că Rusia este o supraputere nucleară, care dispune de tehnologii avansate. Este dispus Occidentul să provoace pe teritoriul său o Apocalipsă de dragul unor iluzii geopolitice ale Vilniusului și Kievului? Întrebarea este una retorică.În presa americană lista propunerilor înaintate de Rusia sunt tratate ca “o notă ultimativă, în care este revendicată Ucraina”. Lucrurile stau cu totul diferit. Moscova cere Washingtonului să lase în pace statele postsovietice în numele unei stabilități globale. NATO a fost cel care s-a extins până la frontierele Rusiei, a acaparat “capetele de pod” din fosta tabără socialistă, și-a desfășurat trupele și armele în țările Baltice, și-a expediat navele cu rachete în Marea Neagră, amenințând fără scrupule securitatea unei Rusii nuclare cu “incursiunile” bombardierelor strategice.
About Post Author
