ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
Am crescut cu Radio
România. La finele anilor 1970, radioul era una din marile
instituții de cultură ale țării, cu mult înainte ca undele să
fie invadate de zgomot cacofonic și înainte ca imaginea să devină
permanenta și brutala biciuire a simțurilor care este azi.
O lume
cumpătată, chibzuită, în care aveai timp pentru toate; iar în
această lume, una din vocile care mi s-au întipărit în memoria
auditivă a fost cea a lui Doru Dinu Glăvan, unul din cei mai
apreciați profesioniști din presa audio-vizuală.
Peste ani, aveam să îl
reîntâlnesc pe Doru Dinu Glăvan la Uniunea Ziariștilor
Profesioniști din România, a cărei conducere a preluat-o în 2012,
după ce făcuse din Radio România Reșița cel mai ascultat studio
teritorial al postului național.
Sub mandatul lui, Uniunea și-a
sărbătorit centenarul, în 2019, fără rugină și fără patina
nesuferită pe care timpul o imprimă unei instituții cu asemenea
vârstă. Proaspătă, vie și prestigioasă, Uniunea a înflorit în
cele 2 mandate și jumătate ale lui Doru Dinu Glăvan așa cum poate
înflori doar casa în care locuiește om gospodar.
UZP a obținut
statut de utilitate publică și este cea mai importantă organizație
de breaslă din ultimul secol, fiind totodată și cea mai numeroasă,
astăzi, când provocările la adresa presei sunt atât de mari și
când redacțiile sunt dominate de mercenari și de cărătorii de
servietă ai acționariatului.
Arareori am cunoscut pe
cineva care să iasă în evidență prin energia și dragostea față
de meserie așa ca Doru Dinu Glăvan.
A lucrat fără odihnă, până
în ultimele zile, fără calcule personale și cu o modestie care
provenea, sunt sigur, din neuitarea originilor sale modeste.
Uniunea Ziariștilor
Profesioniști și jurnalismul românesc îi datorează enorm.
Mai
presus de toate, îi datorează respectul cuvenit unui om a cărui
exemplară activitate publică a fost sinonimă cu munca intensă,
stăruitoare și tenace, ca un flux continuu de apă care croiește
drum prin obstacole aparent de netrecut.
De azi, după 60 de ani
dăruiți radioului și presei românești, Doru se poate, în
sfârșit, odihni. Scriu cu tristețe, dar și
cu încredințarea că lucrarea făcută de cel de care ne-am
despărțit, sper vremelnic, va dăinui cu mult mai mult decât
aceste cuvinte.
Dumnezeu să îl
odihnească!
Nota Redacției: Familia ne informează că cei care doresc să-i aducă un ultim omagiu pot merge de azi, 01.11.2021, la capela cimitirului nr. 7 din Reșița. Înmormântarea va avea loc marți, 02.11.2021, în jurul orelor prânzului, la cimitirul Iosefin din Calea Șagului, Timișoara.