Teoria și practica conspirației

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit.

Adam Smith a publicat Avuția Națiunilor la începutul Revoluției Industriale, în 1776. Avuția Națiunilor este rezultatul a douăzeci de ani de muncă, de studiu, de observare a acțiunii umane, de identificare a mecanismelor și a proceselor care ne conduc spre eficiență economică și în cele din urmă către bunăstare. Smith nu a fost un ideolog, a observat ce se întâmplă în jurul său, a abstractizat observațiile pentru a le putea cuprinde într-o carte și apoi transmite semenilor săi interesați la rândul lor de eficiență economică, bunăstare și civilizație. Din Taiwan sau Singapore până în Statele Unite, Europa sau America Latină, fără nici un fel de excepție încă de la publicarea în 1776 și până în zilele noastre, aceia dintre noi care au citit, înțeles și aplicat ideile lui Smith după cum au fost expuse în Avuția Națiunilor au produs mai multă bogăție decât au putut vreodată să distrugă ideologii marxiști, au scos din nevoie spre bunăstare și civilizație milioane și milioane de oameni.

Avuția Națiunilor a fost scrisă într-o perioadă în care breslele nu dispăruseră încă cu totul deși descoperiserăm deja că sistemul de bresle reprezintă o frână în calea inovării, a libertății comerțului, știam deja că breslele reprezintă o limitare a libertății economice. Tocmai de aceea Smith scrie că:

„Aceia care practică o anume profesiune se întâlnesc rareori, dar și atunci când o fac, fie și pentru motive de amuzament și recreere, conversația alunecă mereu către o conspirație împotriva publicului sau în direcția găsirii unei manevre care să facă posibilă creșterea prețurilor. Este într-adevăr imposibil să prevenim prin lege astfel de întâlniri, o astfel de lege ar fi fie nepractică, fie liberticidă, ar fi în contradicție cu ideea de dreptate și libertate. Dar dacă este imposibil să prevenim astfel de întâlniri prin lege este în aceeași măsură important ca legea să nu faciliteze astfel de întâlniri și cu atât mai puțin să le facă necesare.”

Adam Smith continuă prin a scrie că impunerea prin lege a un registru profesional nu face decât să faciliteze întâlniri între membrii aceleiași profesiuni. Impunerea unor obligații profesionale, fie chiar la prima vedere pozitive precum ajutorarea orfanilor sau a văduvelor, a unor taxe profesionale etc nu reprezintă decât oportunitatea oferită de stat breslei de a gestiona un interes comun pregătind o profesiune oarecare pentru acțiuni ulterioare împotriva interesului public. Smith continuă în aceeași manieră pagini întregi, ne sunt prezentate exemple din varii profesiuni, din antichitatea greacă sau din contemporaneitatea lui Smith, pagini pe care fiecare dintre noi ar fi util să le citească sau recitească.

Cu alte cuvinte, Smith ne avertizează împotriva organizațiilor profesionale, dar este extraordinar de importantă nuanța că în același timp Adam Smith ne spune că acestea nu pot deveni nocive decât cu ajutorul guvernului, anume prin coruperea guvernului în folos propriu. Am fost avertizați împotriva organizațiilor profesionale, împotriva melanjului acestora cu statul încă din 1776, Avuția Națiunilor a fost secole la rând una dintre cele mai citite și citate cărți, o carte căreia cu toții ar trebui să-i fim îndatorați. Cum este posibil ca noi, cei de astăzi, care ne îndoim de medicina instituționalizată, de instrumentalizarea medicinii împotriva libertății, de recomandările WHO, AMA, Pfizer sau GSK, CDC etc să fim acuzați că suntem conspiraționiști, că suntem extremiști, că suntem împotriva științei, că suntem primitivi și fundamentaliști? Cum este posibil să avem știință instituționalizată, cum este posibil să fim atât de lipsiți de repere încât să nu vedem impostura și conspirația inerentă existenței unor asemenea instituții?!

Nu cumva noi, cei care ne apărăm libertatea, suntem modernii care se apără de consecințele – asupra cărora am fost avertizați într-o carte veche de 250 de ani – existenței unor bresle în plin secol XXI?! Nu cumva știința și filosofia sunt de partea noastră și nu de partea breslelor? Nu cumva nu noi suntem cei primitivi și fundamentaliști?! Nu trebuie decât să citim Smith pentru a ne convinge că nu e nimic în neregulă cu noi, cei care ne asupresc sunt primitivi, neștiințifici, extremiști și fundamentaliști. Evul Mediu, breasla sunt revolute, suntem la început secolul XXI nu la început de secol XIV. Și, mai ales, cum se poate să nu înțelegem că conspiratorii nu suntem noi, publicul-victimă, ci membrii breslelor de diverse denominațiuni?!

Practica modernă a medicinei poartă pecetea breslelor de tot soiul, avertismentele economiștilor s-au adeverit cu prisosință. Descurajarea inovației, birocratizarea inovației prin impunerea de protocoale de tratament etc, delegarea inovației în afara breslei către corporațiile farmaceutice, granița fluidă și evanescentă dintre stat, corporații și breaslă, birocratizarea, formalismul excesiv și eliminarea competiției interne, confiscarea breslelor de către coterii desprinse de contactul cu publicul, demonizarea și descurajarea alternativelor la medicina devenită acum ortodoxie, corupția universală (este deja imposibil să discernem cine corupe pe cine – statul, breasla, autoritatea de reglementare sau corporațiile farmaceutice), anomia și nihilismul, cu toate ar fi trebuit să fie previzibile, n-ar trebui să fie nici un fel de surpriză pentru o persoană educată, pentru o persoană având o educație clasică. Intenția acestui text nu este aceea de a justifica prin exemple afirmațiile de mai sus, nu doar pentru că acestea sunt la îndemâna oricui, ci mai ales pentru că judecata economică este una apriorică, faptul că starea practicii medicale este dezastruoasă nu justifică schimbarea principiilor care guvernează practica medicală, schimbarea modului în care facem medicină este impusă de teoria economică așa cum apare cu claritate în scrierile lui Adam Smith.

În mod corect și legitim, autoritățile politice și medicale acuză teoria conspirației pentru reticența publicului față de politicile și soluțiile propuse în chestiunea crizei sanitare curente. Este însă important de arătat că, după cum ne învață Adam Smith, practica conspirației aparține statului în conivență cu breslele medicale de tot soiul – WHO, AMA, Pfizer sau GSK, CDC etc – căci lista de acronime e aproape nesfârșită. Este adevărat că publicul poate fi preocupat de teoria conspirației, dar aceasta a fost scrisă acum 250 de ani de Adam Smith, părintele științei economice.