
ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit.
Avuția Națiunilor a fost scrisă într-o perioadă în care breslele nu dispăruseră încă cu totul deși descoperiserăm deja că sistemul de bresle reprezintă o frână în calea inovării, a libertății comerțului, știam deja că breslele reprezintă o limitare a libertății economice. Tocmai de aceea Smith scrie că:
„Aceia care practică o anume profesiune se întâlnesc rareori, dar și atunci când o fac, fie și pentru motive de amuzament și recreere, conversația alunecă mereu către o conspirație împotriva publicului sau în direcția găsirii unei manevre care să facă posibilă creșterea prețurilor. Este într-adevăr imposibil să prevenim prin lege astfel de întâlniri, o astfel de lege ar fi fie nepractică, fie liberticidă, ar fi în contradicție cu ideea de dreptate și libertate. Dar dacă este imposibil să prevenim astfel de întâlniri prin lege este în aceeași măsură important ca legea să nu faciliteze astfel de întâlniri și cu atât mai puțin să le facă necesare.”
Nu cumva noi, cei care ne apărăm libertatea, suntem modernii care se apără de consecințele – asupra cărora am fost avertizați într-o carte veche de 250 de ani – existenței unor bresle în plin secol XXI?! Nu cumva știința și filosofia sunt de partea noastră și nu de partea breslelor? Nu cumva nu noi suntem cei primitivi și fundamentaliști?! Nu trebuie decât să citim Smith pentru a ne convinge că nu e nimic în neregulă cu noi, cei care ne asupresc sunt primitivi, neștiințifici, extremiști și fundamentaliști. Evul Mediu, breasla sunt revolute, suntem la început secolul XXI nu la început de secol XIV. Și, mai ales, cum se poate să nu înțelegem că conspiratorii nu suntem noi, publicul-victimă, ci membrii breslelor de diverse denominațiuni?!
Practica modernă a medicinei poartă pecetea breslelor de tot soiul, avertismentele economiștilor s-au adeverit cu prisosință. Descurajarea inovației, birocratizarea inovației prin impunerea de protocoale de tratament etc, delegarea inovației în afara breslei către corporațiile farmaceutice, granița fluidă și evanescentă dintre stat, corporații și breaslă, birocratizarea, formalismul excesiv și eliminarea competiției interne, confiscarea breslelor de către coterii desprinse de contactul cu publicul, demonizarea și descurajarea alternativelor la medicina devenită acum ortodoxie, corupția universală (este deja imposibil să discernem cine corupe pe cine – statul, breasla, autoritatea de reglementare sau corporațiile farmaceutice), anomia și nihilismul, cu toate ar fi trebuit să fie previzibile, n-ar trebui să fie nici un fel de surpriză pentru o persoană educată, pentru o persoană având o educație clasică. Intenția acestui text nu este aceea de a justifica prin exemple afirmațiile de mai sus, nu doar pentru că acestea sunt la îndemâna oricui, ci mai ales pentru că judecata economică este una apriorică, faptul că starea practicii medicale este dezastruoasă nu justifică schimbarea principiilor care guvernează practica medicală, schimbarea modului în care facem medicină este impusă de teoria economică așa cum apare cu claritate în scrierile lui Adam Smith.
În mod corect și legitim, autoritățile politice și medicale acuză teoria conspirației pentru reticența publicului față de politicile și soluțiile propuse în chestiunea crizei sanitare curente. Este însă important de arătat că, după cum ne învață Adam Smith, practica conspirației aparține statului în conivență cu breslele medicale de tot soiul – WHO, AMA, Pfizer sau GSK, CDC etc – căci lista de acronime e aproape nesfârșită. Este adevărat că publicul poate fi preocupat de teoria conspirației, dar aceasta a fost scrisă acum 250 de ani de Adam Smith, părintele științei economice.