CHIȘINĂU, 8 oct – Sputnik. Deocamdată nu se cunoaște perioada de timp în care Procuratura Generală va fi condusă de un procuror general interimar. Desemnarea unui nou procuror general poate dura o lună sau chiar mai mult. De această părere este fostul vicedirector al Centrului Național Anticorupție Cristina Țărnă care și-a exprimat opinia la Radio Sputnik Moldova.Totodată, interlocutoarea susține Procuratura Generală nu va avea un nou șef până nu va fi o claritate în cazul procurorului suspendat.”Practic noi ne aflăm pe terenul unor nisipuri mișcătoare. Noi nu avem o certitudine de felul în care se desfășoară ancheta procurorului general, noi nu știm cum va avea loc numirea unui nou procuror general. Aceștia tot sunt factori de care depind durata interimatului actualului procuror general interimar”, a spus Țărnă.Amintim că procurorul general suspendat al Moldovei, Alexandr Stoianoglo, a primit 30 de zile de arest preventiv după ce a fost reținut în seara zilei de 5 octombrie, chiar înainte de briefingul de presă anunțat de acesta. La solicitarea procurorului Victor Furtună, ofițerii mascați ai serviciilor speciale l-au scos pe Stoianoglo din clădirea Procuraturii Generale, apoi l-au plasat în izolatorul de detenție preventivă pentru 72 de ore.Avocatul procurorul general suspendat, Vasile Gafton, a declarat pentru Sputnik că apărarea are probe prin care să demonstreze instanței că Alexandr Stoianoglo „nu este vinovat de ceea ce i se încriminează”.Cea mai gravă învinuire care îi este adusă lui Stoianoglo ține de modificarea cadrului legal prin care a a facilitat implementarea schemei de spălare a banilor în proporții deosebit de mari.Iată cum a comentat această acuzație, pentru studioul Sputnik Moldova, avocatul Vasile Gafton.”Lui Stoianoglo i se încriminează comiterea infracțiunii (Articolul 327 aliniat trei al Codului Penal) precum că el, fiind președintele comisiei parlamentare, ar fi introdus un amendament la legea cu privire la spălarea de bani, ceea ce a dus la favorizarea spălării banilor. Deci o aberație”, affirmă avocatul.Și asta pentru că, precizează Vasile Gafton, Articolul 71 al Constituției spune că deputatul nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opțiunile sale: „Deputatul nu poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului”.
About Post Author
