
ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit.
Lockdown-urile sunt o idee catastrofală și nu o practică standard
Cei care sunt în favoarea lockdown-ului prezintă o falsă dihotomie: fie instituim un lockdown dur, fie lăsăm virusul să se răspândească și să ucidă pe toată lumea. Lucrurile nu stau deloc așa. Lockdown-urile și închiderile de întreprinderi sunt o lovitură de baros fără precedent în istorie și nu constituie modul în care am abordat vreodată un virus sau o pandemie. Costurile sunt disproporționate față de beneficii. Multe alte strategii ar fi mult mai bune.
Nu există observații istorice sau studii științifice care să susțină izolarea prin carantină a unor grupuri de persoane posibil infectate pentru perioade lungi de timp, în scopul de a încetini răspândirea gripei. Un grup de redactori ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), după ce a analizat literatura de specialitate și a luat în considerare experiența internațională contemporană, a concluzionat că „izolarea forțată și carantina sunt ineficiente și nepractice”. În pofida acestei recomandări a experților, carantina obligatorie pe scară largă continuă să fie considerată o opțiune de către unele autorități și oficiali guvernamentali.
Interesul pentru carantină reflectă viziunile și condițiile care prevalau în urmă cu mai bine de 50 de ani, când se cunoștea mult mai puțin despre epidemiologia bolilor infecțioase și când existau mult mai puține călătorii internaționale și interne, într-o lume mai puțin populată. Este dificil de identificat circumstanțe din ultima jumătate de secol în care carantina pe scară largă a fost utilizată în mod eficient în controlul oricărei boli.
Consecințele negative ale carantinei pe scară largă sunt atât de extreme (izolarea forțată a persoanelor bolnave de cele sănătoase; restricționarea completă a circulației unor populații mari; dificultatea de a face rost de provizii esențiale, medicamente și alimente pentru persoanele din interiorul zonei de carantină), încât această măsură de atenuare ar trebui eliminată de pe lista măsurilor care trebuie luate în considerare în mod serios.
Nici o țară nu prevedea lockdown-uri în strategia ei.
Majoritatea țărilor asiatice, precum Taiwan, Japonia și Coreea de Sud, nu au instituit lockdown-uri și au avut experiențe mult mai bune decât țările europene care au făcut acest lucru.
Mulți epidemiologi s-au opus vehement planurilor guvernamentale și, de fapt, au avut dreptate.
Lockdown-urile nu au fost necesare sau eficiente
Lockdown-urile nu au avut aproape nici un efect, iar principalii factori determinanți ai deceselor în toate țările au fost procentul de persoane cu vârsta de peste 80 de ani, în special bărbați, și procentul de persoane obeze.
Daunele colaterale ale lockdown-urilor sunt imense
Virusul nu este deloc mortal pentru cei sub 55 de ani
„IFR estimată este aproape de zero pentru adulții mai tineri, dar crește exponențial odată cu vârsta, ajungând la aproximativ 0,3% pentru vârstele de 50-59 de ani, 1,3% pentru vârstele de 60-69 de ani, 4% pentru vârstele de 70-79 de ani, 10% pentru vârstele de 80-89 de ani.”
Persoanele <65 de ani prezintă riscuri foarte mici de deces COVID-19 chiar și în epicentrele pandemice, iar decesele persoanelor <65 de ani fără condiții predispozante subiacente sunt foarte puțin frecvente. În gestionarea pandemiei ar trebui avute în vedere strategii care să se concentreze în mod special pe protejarea persoanelor în vârstă cu risc ridicat.
Copiii nu răspândesc virusul și nu sunt în pericol