Istoricul și academicianul Ioan-Aurel Pop: Voievodul Neagoe Basarab și-a slujit Țara și Biserica într-o manieră exemplară

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit.

Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, miercuri, că domnitorul Neagoe Basarab și-a slujit țara și Biserica într-o manieră „exemplară”, istoricul accentuând că unii dintre liderii de azi ar putea să învețe din „Învățăturile” acestuia.

„A acționat, în general, ca un creștin într-un stat creștin din familia europeană. Spun asta pentru că, de multe ori, în secolul al XVI-lea, când se tratează istoria noastră în alte părți, Țara Românească e trecută ca provincie otomană, ca și cum ar fi avut în frunte un pașă, un guvernator otoman, ceea ce n-a fost cazul niciodată”, a declarat Ioan-Aurel Pop la sesiunea științifică „Neagoe Basarab – 500 de ani de la moarte”, desfășurată în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române.

Președintele Academiei Române a arătat că voievodul Neagoe Basarab „s-a străduit să-și țină rangul de domn al Țării Românești, de domn uns al lui Dumnezeu, pentru țara și pentru Biserica sa și pentru ca acestea două, zice el, să nu fie batjocură limbilor străine”.

„Neagoe Basarab a fost, în felul lui, un renascentist și nu numai de modelul Renașterii Bizantine, ci chiar un renascentist cu filieră occidentală. A promovat opere de artă somptuoasă, cărți de teorie a puterii politice, cum au fost faimoasele ‘Învățături’ și a militat chiar pentru dialogul între catolici și ortodocși. S-a străduit să-și țină rangul de suveran, în toată această domnie frământată, inclusiv în raporturile pe care le va avea cu Veneția și care sunt un prolog al raporturilor altor domni care i-au urmat, până la Constantin Brâncoveanu. (…) S-a străduit să-și țină rangul (…) european, dar și rangul de domn al Țării Românești, de domn uns al lui Dumnezeu pentru țara și pentru Biserica sa și pentru ca acestea două, zice el, să nu fie batjocură limbilor străine. Unii dintre liderii de azi ar putea să învețe din ‘Învățăturile’ lui”, a pledat istoricul Ioan-Aurel Pop, citat de Agerpres.

Eruditul istoric a mai arătat că la sfârșitul domniei lui Neagoe Basarab s-a scris scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, „mărturia cea mai veche a unui text complet păstrat în limba română”.

„Legătura pe care o facem între finalul domniei lui Neagoe Basarab și apariția scrisului în limba română, repet, o apariție relativă după datele pe care le avem acum, ne obligă să-i reevaluăm întreaga activitate culturală. Neagoe Basarab și-a slujit țara și Biserica într-o manieră exemplară”, a mai mai amintit Ioan-Aurel Pop.

În cadrul întâlnirii organizate de Academia Română în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române și moderate de directorul general al MNLR, Ioan Cristescu, au mai susținut prelegeri Răzvan Theodorescu – vicepreședinte al Academiei Române, Eugen Simion – președintele Secției de filologie și literatură a Academiei Române, prof. dr. Dan Zamfirescu și Laura Bădescu, director adjunct al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române.