ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
La 16 septembrie 1437, în timpul desfășurării Răscoalei de la Bobâlna, era semnată la Căpâlna „Înțelegerea frățească” (fraternio unio) dintre stările privilegiate ale Transilvaniei.
Cele trei „națiuni” astfel definite se angajau prin acest pact de alianță mutuală militară și politică să se ajute reciproc împotriva dușmanului extern, pe termen scurt urmărind zdrobirea răzvrătiților.
Rămasă în istorie ca „Unio Trium Nationum”, înțelegerea parafată între nobilimea maghiară, sași, secui și clerul catolic stabilea în fapt și eliminarea completă a iobagilor din viața politică și socială din Transilvania.
Poziția românilor transilvăneni rezultată în urma pactului (marea majoritate iobagi) devenea extrem de dificilă, deoarece acesta excludea în mod tacit grupul etnic român (Universitas Valachorum) din Uniune și de la orice formă de participare politică sau socială.
Românii erau considerați în Transilvania, conform cu prevederile înscrise în actul Unio Trium Nationum (Fraterna Unio) o națiune „tolerată”, acest statut fiind menținut oficial mai bine de trei veacuri și jumătate, până la desființarea iobăgiei și a sistemului politic medieval.
About Post Author
