
ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
„Pe 17 iulie, bebelușul meu a încetat din viață”, se arată în raportul care a apărut pentru prima dată în VAERS la data de 13 august 2021.
Cheaguri de sânge, artere inflamate
Băiețelul s-a îmbolnăvit „foarte rău, cu febră mare” pe 21 iunie, când a început să fie tratat cu antibiotice administrate intravenos timp de două săptămâni în spital pentru ceea ce s-a presupus a fi o infecție bacteriană.
Raportul VAERS spune că analizele efectuate în spital „nu au detectat nici o bacterie specifică” și i s-a pus diagnosticul de „septicemie gram-negativă”. Acesta precizează că, la sfârșitul celor două săptămâni de spitalizare, copilul a fost testat pozitiv la rinovirus și a fost trimis acasă.
Acasă, bebelușul a dezvoltat alte simptome în următoarea săptămână, inclusiv o pleoapă umflată, „erupții ciudate” și vărsături. Mama sa l-a dus din nou la spital pe 15 iulie, când a fost diagnosticat cu „boala Kawasaki atipică”.
Clinica Mayo descrie boala Kawasaki ca fiind o afecțiune care vizează în principal copiii și care provoacă umflături (inflamații) în pereții arterelor de dimensiuni medii din tot corpul. Arterele coronare, care alimentează cu sânge mușchiul cardiac, tind să fie cele mai afectate, dar boala poate afecta și ganglionii limfatici care se umflă în timpul unei infecții, precum și membranele din interiorul gurii, nasului și gâtului.
După ce bebelușul a fost readus la spital pe 15 iulie, acesta „a încetat din viață la scurt timp după aceea din cauza unor cheaguri în arterele sale grav inflamate”, se arată în raportul VAERS, care menționează în mod greșit vârsta mamei, 36 de ani, ca vârstă a persoanei decedate.
Sunt furnizate puține alte detalii despre acest caz. Mămica îndoliată relatează că pruncul se născuse cu trei săptămâni mai devreme decât trebuia, în momentul în care ea a făcut apendicită.
În raportul transmis către VAERS, mama se întreabă dacă vaccinul făcut de ea ar fi putut juca un rol în moartea copilului ei: „Sunt curioasă dacă proteina spike ar fi putut să treacă prin laptele matern și să provoace un răspuns inflamator la copilul meu. Ei (doctorii – n.n.) spun că boala Kawasaki se prezintă foarte asemănător cu sindromul inflamator multisistemic la copiii pe care îi văd în cazul infecțiilor post-Covid”, a spus ea.
„Cu toate acestea, dacă ei știu că anticorpii trec prin laptele matern ca un lucru bun, atunci de ce nu ar trece și proteina spike prin laptele matern, provocând potențiale probleme?!”.