Valerian Stan: În apărarea valorilor creștine (o luare de poziție a PNȚMM)

La 23 mai 2023, CEDO a
pronunțat Hotărârea în cazul Buhuceanu și alții vs. România (nedefinitivă),
prin care a constatat inexistența la noi a unui cadru legal de recunoaștere și protecție
a dreptului la respectarea vieții private și de familie a cuplurilor de același
sex.

Mai exact, în raport cu contextul factual al cauzei, Curtea solicită
Guvernului legiferarea parteneriatului civil între persoane de același sex, ca
alternativă la legiferarea căsătoriei între aceste persoane. De semnalat că, în
dezacord cu cele arătate, Asociația Accept România, organizația persoanelor
LGBT, a susținut că Hotărârea Curții ar obliga statul „să permită căsătoria
între persoane de același sex”.

Față de situația creată,
opinia clară a Partidului Național Țărănesc Maniu-Mihalache este că, în ipoteza
în care în viitor România ar fi obligată prin hotărâre a CEDO să recunoască
partenerilor civili de același sex un drept la adopție, Guvernul va avea obligația
de a formula rezerve față de o asemenea soluție pe temeiul articolului 19 din
Convenția de la Viena cu privire la dreptul tratatelor. Motivarea impunându-se
de la sine: CEDO are obligația să interpreteze drepturile consacrate de
Convenția europeană a drepturilor omului în acord cu semnificația acestor
drepturi în ordinea juridică de la data semnării Convenției și Protocoalelor
sale adiționale.

Or, la data semnării
Convenției, precum și la cea la care România a ratificat-o (20 iunie 1994), dar
și la această dată, acest tratat avea și are, între mai multe altele, pe tema
în discuție, dispoziții privind copilul exclusiv în cadrul „căsătoriei dintre
bărbat și femeie” (articolul 12 din Convenție) și exclusiv în raport cu „soții”
– „bărbat și femeie” – (articolul 5 din Convenție). În plus, jurisprudența
constantă a CEDO a statuat inechivoc că statelor nu li se poate impune să
legifereze căsătoria între persoane de același sex.

Împrejurările de fapt și
de drept de mai sus sunt validate inclusiv de principiul statuat chiar de
articolul 14 din Convenție („Interzicerea discriminării”), articol potrivit
căruia este interzisă orice deosebire pe criteriul sexului exclusiv cu privire „exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta Convenție”, în
înțelesul anterior arătat. Din această perspectivă, în planul dreptului intern,
PNȚMM solicită soluționarea conflictului dintre dispozițiile articolului 462
alineatul 1 din Codul civil („Două persoane nu pot adopta împreună, nici
simultan și nici succesiv, cu excepția cazului în care sunt soț și soție”) și
cele ale articolului 6 alineatul 2 litera c din Legea nr 273/2004 privind
procedura adopției, prevederi care permit adopția de către cupluri de persoane
de același sex. Soluția legislativă ce se impune este abrogarea textului
precizat din Legea nr 273/2004. Parteneriatele civile, indiferent de sexul
persoanelor care le compun (deci inclusiv „concubinajul”), constituie în fapt
niște aranjamente juridice care nu garantează stabilitatea cerută de creșterea
și educarea copiilor, și nici nu întrunesc „garanțiile morale” cerute de Cod
civil pentru încuviințarea adopției.

Sub aceste aspecte, PNȚMM
se află în deplin acord cu ideea centrală a poziției publice pe care Patriarhia
Română a făcut-o cunoscută la 23 mai 2023, în sensul că domeniul dreptului
familiei este strâns legat de tradițiile culturale și istorice ale fiecărei
societăți și de concepțiile sale profunde. De altfel, argumentul prezervării
tradiției culturale și istorice se regăsește în chiar jurisprudența Curții de
la Strasbourg, care desemenază căsătoria dintre bărbat și femeie drept
„căsătoria tradițională” (naturală – nota noastră) „între persoane de sex
biologic diferit” (cauza Sheffieldt și Horsham vs. Regatul Unit).

30 mai 2023

Biroul de Conducere al PNȚ
Maniu-Mihalache

Mircea Taloș – președinte
executiv al PNȚ Maniu-Mihalache

Valerian Stan – secretar
general al PNȚ Maniu-Mihalache

Liviu
Petrina – președintele Senatului PNȚ Maniu-Mihalache