România a acceptat mini-reactoare nucleare pe teritoriul său, fiind singura țară din Europa care a făcut acest lucru.
Proiectul de design al reactoarelor a fost aprobat cu 17 derogări de la reguli, de către SUA în ianuarie acest an, fără a exista un prototip construit.
Se estimează că băncile americane vor împrumuta România cu 4 miliarde de dolari pentru o primă tranșă pentru aceste reactoare, iar unele întrebări și preocupări legate de amplasament, proprietate, experiență și costuri apar.
Solicit o investigație cu privire la modul în care o firmă privată deține o parte semnificativă a acestui proiect, care va fi suportat financiar de către români.” STUDIU după VIDEO:
*
Problematizarea privind
experimentul instalării de SMR-uri la Doicești, jud. Dâmbovița
Motive majore de avertizare:
1. Trei dintre cele mai dezvoltate țări din lume au luat atitudini față de centralele nucleare:
–
Germania va renunța
din aprilie 2023 la producerea energiei prin centrale
nucleare (https://spotmedia.ro/stiri/economie/germania-spune-adio-energiei-nucleare-de-luna-viitoare, 19.03.2023);
–
Japonia a hotărât
renunțarea la orice formă de centrală nucleară
până în 2030;
–
în SUA (care deține in jur de 100 de reactoare), din 1979 și până
astăzi, adică in mai bine de 43 de
ani, au mai fost puse în funcțiune doar două reactoare nucleare noi, nu două
Centrale Nucleare noi.
* Italia și Spania au refuzat dezvoltarea de centrale nucleare.
*
La Cernobîl și la Fukushima, pe o distanță
de 30 km în jurul centralelor, nu se mai poate locu pentru următorii 20.000 de ani (istoria
umanității are puțin
peste 7.000 de ani…).
*
În cazul energiei nucleare, NU AR TREBUI SĂ EXISTE LOC DE EROARE. Și, totuși, istoria energiei nucleare arată că lucrurile nu stau așa.
2. Zona Doicești este intens
populată și, din acest motiv,
amplasarea unei centrale
nucleare nu este recomandată.
*
De reținut: conform reglementarilor NRC din SUA, în jurul centralelor
nucleare ar trebui să existe o zona
standard de excludere pe o rază de 16 km. Dacă luăm în calcul populația din
zona Doicești, pe o rază de 16 km,
rezultă o densitate de 280 locuitori/km2. Acest fapt este
explicabil, pentru că Târgoviștea a fost capitala
Țării Românești, timp de secole.
De precizat că zona Ilfov are o densitate de 231 locuitori/km2. Oricum,
în medie, județul
Dâmbovița este a cincea zonă cea mai populată din țară, dar foarte apropiata de celelalte 4 zone intens populate ale țării.
3. Presiunea de lucru în aceste reactoare
este de 300 atmosfere, cu vreo 200 de atmosfere mai mult decât in centrala de la Cernavodă, ceea ce le face mult mai periculoase.
*
Datorită acestor presiuni de lucru, conform studiilor oficiale
publicate inclusiv pe site-ul NRC, nu există centrală nucleară care sa nu
aibă scăpări de Tritiu. Emiterea de Tritiu duce la formarea apei triturate, care se absoarbe în
organism foarte ușor și, drept consecință, duce
la producerea de cancere la diverse organe ale omului.
4. Înainte de 1990, exista un singur spital în țară de Oncologie (IOB). În
zilele noastre, a fost înființată
câte o Secție asemănătoare în fiecare spital județean. Nu toate sunt cancere
produse de radiații, dar, cu
siguranță, și radiațiile au rolul lor cauzator în creșterea procentului
numărului de cancere.
*
Așadar, se merită oare să creștem zonele cu risc de radiații, când există alternative: energie solară, energie eoliană, lacuri de acumulare în
cascadă, care pot fi folosite pentru stocarea eficientă a energiei,
prin repomparea apei în amonte și apoi folosirea, la nevoie, pentru producția hidroelectrică?
5. Zona de la Doicești
este cu grad seismic ridicat
(0,35G/s2), mai mare decât cel de la București (0,3G/s2). Prin comparație, centrala de la Cernavodă e amplasată pe o zona stâncoasă a Munților
Dobrogei, iar stabilitatea și riscul de cutremure sunt mult mai mici (sub 0,2G/s2), astfel că efectelesunt exponențiale și nu liniare. De asemenea zona Podișului
Transilvaniei are accelerația la cutremur de 0,1G/s2.
6. Răcirea pentruastfel de centralenecesita mii de m3/s apă, în caz de urgență,ceea ce nu avem în zona
Doicești. Aceste reactoare, care sunt folosite pe submarine, au oricând oceanul
la dispoziție, pentru o răcire de urgență.
* Când la Cernavodă debitul Dunării a scăzut, din motive de secetă (de la
media anuală de 6500m3/s
apă la 2300m3/s apă), au fost oprite reactoarele… Nu se pot obține
mii de m3 apă pe secundă din puțuri forate în pânza freatică, iar râul Ialomițaabia dacă mai are 8 m3/s, în perioadele ploioase.
7. Cernavodă folosește Uraniu 238, care e produs la noi în țară, pe când
aceste microcentrale nucleare au
nevoie de Uraniu 235 fisionabil,
pentru care nu dispunem de tehnologie de producție si va trebui să îl cumpăram din alte țări, adică din una
dintre cele cinci țări incluse în Consiliul deSecuritate ONU (SUA, Anglia, Franța,Rusia și China),la un preț pe care nu îl știm. În consecință, costurile reale cu procurarea
combustibilului pot fi o problema serioasă, care să nu mai justifice investiția. Oricum, este doar una dintrenecunoscutele proiectului, pe lângă alte informații care nu ni se
fac cunoscute…
8. În cazul SMR-urilor,
combustibilul se schimbă din doi în doi ani, față de cinci în cinci ani la centralele nucleare clasice, aflate în funcțiune. Din aceasta cauză,cantitatea de deșeuridevine mult mai mare si este mult mai radioactivă. Aceste deșeuri trebuiesă fie răcite mulți ani la rând (costuri mari, plus riscuri) și, ulterior,
depozitate în locații speciale (costuri și mai mari, precum și riscuri pentrucâteva zeci de mii de ani). Se pune problemace fel de moștenire lăsăm generațiilor viitoare. Oare să răcească
combustibilul pe care l-am consumat noi ?
9. Pe 4 decembrie 2022, a fost măsurat fondul de radiațienaturală în Târgoviște, găsindu-se cifra 0,08 Micro Sieverți, iar pe autostrada A2, lângă Cernavodă, la podul Salini,în aceeași zi, era cifra 0.36 Micro Sieverți, deci de 4 ori mai mare. Concluzia și urmările le puteți tragesinguri.
10. La aceste riscuri ar mai trebui adăugate cele provenite din eventualele
fisuri ale protecției echipamentelor
împotriva atacurilor sau sabotajelor, precum și cele care privesc direct
protejarea faunei și a vegetației, dar și a siturilor istoriceextrem de importante pentru istoria națională.
* Doicești a făcut parte din complexul Curții Domnești și există încă
vestigii aparținând Curții Coconilor
chiar lângă fosta termocentrală, vestigii care așteaptă încă cercetarea
arheologică și restaurarea.
* De asemenea, se poate pune în pericol și buna funcționare a Stațiunii
de Tratament Balnear Pucioasa.
Concluzie: Zona Doiceștieste improprie unor amplasamente nucleare.
1. Să se respecte cel puțin legislația din SUA pentrurealizarea de centralenucleare și în România, adică să nu fie „adaptată” această
legislație în funcție de interesele celor care investesc, mai ales că nu vor locui niciodată în zona
respectivă. Așadar, să fie respectată zona de excludere pe o rază de 16 km, precum și să fie luate în considerare gradul de seismicitate mărit, condițiile de mediu etc.
2. S-ar putea produce aceeași energie la Doicești numai din aplicații
solare, 460 Mw/h (centrala SMR)
versus 420 Mw/h (panouri fotovoltaice pe același teren).
Într-adevăr, această energie se produce
doar ziua, dar e destul de însemnată cantitatea de energie obținută și FĂRĂ
RISCURI! Există tehnologii performante pentru stocareaenergiei solare și utilizarea ei ulterioară.
3. O alternativă la acest proiect, destul de riscant, ar fi punerea în
funcțiune a unuia sau a mai multor
reactoare de pe amplasamentul de la Cernavodă, unde sunt pregătite și
disponibile încă 3 amplasamente. Ar fi disponibilă o capacitate de producție incomparabil mai mare și pentru aceastaexistă deja sau poate fi mărită rețeaua de distribuție.
About Post Author
