
ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!
Războiul
din Ucraina este unul de uzură: el va fi câștigat de tabăra care își va permite
să piardă cel mai mult.
„Între
40 și 60% dintre primii militari ucraineni pe care i-am pregătit în Franța nu
mai răspund”, afirmă o sursă de încredere. „Credem că majoritatea tac pentru că
au murit deja în luptă.”
Așa
începe o analiză devastatoare realizată de publicația franceză Valeurs
Actuelles.
În
ciuda ajutoarelor practic fără limită trimise de Occident, nimeni nu poate
spune cu exactitate care este bilanțul pierderilor ucrainene.
Deși,
s-ar presupune că măcar această datorie elementară o are regimul de la Kiev: de
a-și ține la curent binefăcătorii și a le da explicații în legătură cu ce se alege din
ajutoarele lor.
Nu
trecuseră nici două luni de la invazia Rusiei și autoritățile de la Washington
recunoșteau că nu au nici o informație despre ce se întâmplă cu armele americane
în Ucraina.
„Se
pierd într-o gaură neagră.”
Același
lucru pare că se întâmplă și cu soldații ucraineni în antrenarea cărora NATO
bagă bani grei.
Franța
este una dintre țările care s-au implicat masiv în pregătirea militară a
soldaților ucraineni pentru ca aceștia să poată face față războiului.
Acum,
însă, instructorii francezi care au legat o relație de amiciție cu elevii lor
ucraineni nu mai pot lua legătura cu ei.
De
fiecare dată când ofițerii din Hexagon cer Kievului explicații pentru această
situație bizară, regimul ucrainean ia foc. Se înfurie și refuză să răspundă.
„Bilanțul pierderilor ucrainene rămâne
secretul cel mai bine păstrat al președintelui Volodimir Zelenski”, scrie
publicația franceză.
Se
pare că Zelenski și ai lui au toate motivele să se enerveze când li se cere
socoteala.
Potrivit
informațiilor colaterale disponibile, „nu există nici o îndoială că numărul
morților și răniților a explodat de la sfârșitul verii trecute”, afirmă VA.
Unul
dintre acești indicatori colaterali este faptul că numărul studenților din
Ucraina aproape s-a dublat în ultimele luni.
Singura
explicație logică este că legitimația de student te scapă de înrolare.
În
ciuda a peste zece rânduri de mobilizări în doar 15 luni și a faptului că
potențialii recruți sunt săltați cu forța de pe străzi, rândurile armatei
ucrainene se subțiază continuu.
Cele
nouă brigăzi ucrainene constituite și pregătite cu ajutorul NATO, pe care ar
urma să se bazeze faimoasa „ofensivă de primăvară” numără fiecare între 2.500
și 3.000 de oameni.
Potrivit
standardelor NATO, numărul normal este de 5-8.000 de oameni.
Când
se află la adăpost de urechile lungi ale regimului de la Kiev, ofițerii
ucraineni se plâng și de faptul că sunt nevoiți să lupte în condițiile unei
superiorități zdrobitoare a rușilor și din punctul de vedere al dotărilor.
De
pildă, scrie VA, în Donbas, rușii își permit să tragă pe zi în medie 15.000 de
obuze, în vreme ce ucrainenii nu dispun decât de cel mult 5.000.
Cum
Războiul din Ucraina este unul în care artileria joacă rolul predominant,
această discrepanță de 3:1 a muniției disponibile explică și numărul mare de
morți din tabăra ucraineană.
Însă,
dincolo de aritmetica macabră a frontului, este limpede că pentru Ucraina actualul
ritm al pierderilor este nesustenabil din cauza diferenței uriașe de populație
dintre cele două țări.
Rusia
– 143 de milioane de locuitori. Ucraina – 41 de milioane.
Un
raport de 3,5:1. La fel de zdrobitor ca și în cazul resurselor.
La
începutul lunii mai, audiat de Congresul SUA, generalul Christopher Cavoli, comandantul
trupelor americane în Europa , a turnat gheață peste entuziasmul occidental, avertizând:
„O
mare parte a armatei ruse nu a fost afectată de acest conflict.”
Cavoli
confirma astfel ceea ce Putin spusese în iulie 2022:
„Nici
măcar nu am început încă.”
Dincolo
de superioritatea (nedovedită încă) a tehnologiei occidentale, Războiul din
Ucraina este unul de uzură.
De
aceea, el va fi CÂȘTIGAT de tabăra care își va permite să PIARDĂ cel mai mult.
Ce
se va întâmpla când Occidentul va ajunge (curând) la „ultimul ucrainean” până
la care este dispus să lupte?
Își va trimite NATO în „mașina de tocat carne” din Ucraina propriii cetățeni?