man Model National Sănătate

Studii: Cum afectează rețelele de socializare capacitatea de memorare și învățarea

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!

Proliferarea explozivă a platformelor de social media și utilizarea lor în exces de către miliarde de oameni în fiecare zi au un impact profund asupra noastră și asupra creierului, arată mai multe cercetări, prezentate de Epoch Times.  

Această tehnologie a permis practic tuturor oamenilor din întreaga lume să se conecteze cu vecinii lor din apropiere și de departe și să distribuie instantaneu totul, de la fotografii cu animale de companie până la opinii politice aprinse. Specialiștii în științe sociale se străduiesc să înțeleagă ce impact are această schimbare majoră în interacțiunea umană asupra noastră – și asupra creierului nostru – în fiecare etapă a vieții. Cercetări recente arată că, în ceea ce privește memoria, utilizarea intensă a rețelelor de socializare pare să o slăbească.

Influența dominantă a social media

Fie că este vorba de Facebook, YouTube, Instagram, WhatsApp sau TikTok – fiecare dintre ele fiind urmărite de peste un miliard de utilizatori (sau, în cazul Facebook, de aproape 3 miliarde) –, derularea prin feed-urile rețelelor sociale este o petrecere a timpului pentru mulți. Americanii petrec, în medie, peste două ore în fiecare zi pe rețelele de socializare, dar acest timp variază foarte mult în funcție de grupa de vârstă.
Generația Z, de exemplu – cei născuți de la mijlocul anilor 90 până în jurul anului 2010 și prima generație care a fost crescută cu o conexiune la internet permanent la îndemână – petrece în medie 4 ore și jumătate pe zi pe rețelele sociale. Și aceste cifre sunt „medii”. Potrivit Pew Research, 46% dintre adolescenți și 44% dintre cei cu vârsta între 18 și 49 de ani raportează că sunt online „aproape constant” și este posibil că aceeași grupă de vârstă să petreacă o perioadă peste medie din acest timp pe site-urile de socializare.

Rețelele sociale au în mod clar o influență dominantă și apar întrebări cu privire la modul în care acest mediu poate afecta relațiile noastre, sănătatea mintală și funcția cognitivă.

Impactul nociv al rețelelor de socializare asupra memoriei

Cercetările arată efectele dăunătoare ale utilizării intense a rețelelor sociale asupra sănătății mentale și emoționale, în special în rândul adolescenților.
Trei studii conexe, publicate în Journal of Experimental Social Psychology, în mai 2018, au examinat modul în care este afectată memoria atunci când participanții își înregistrează experiențele folosind mediile digitale, când le împărtășesc și când nu folosesc social media. În fiecare caz în care participanții și-au înregistrat sau împărtășit experiențele, capacitatea lor de a-și aminti detaliile din experiența lor a fost redusă.

„În toate cele trei studii, am găsit dovezi că utilizarea social media afectează memoria, indiferent dacă memoria a fost testată la scurt timp după experiență sau o săptămână mai târziu”, au concluzionat autorii studiului.

Un alt studiu, publicat în februarie 2020 în numele Societății de Gerontologie din America, a examinat corelația dintre memorie și timpul petrecut pe rețelele sociale la adulți și a constatat că, în zilele în care utilizarea rețelelor sociale a fost „semnificativă”, participanții au raportat în mod constant mai multe erori de memorie.

Dependența de „doza de dopamină”.

Rețelele sociale ar putea submina capacitatea noastră de a ne aminti din câteva motive: distrag atenția și creează dependență. În acest mod au și fost proiectate.

„Ideea în construirea acestor aplicații, Facebook fiind prima dintre ele, a fost despre: «Cum consumăm cât mai mult posibil din timpul tău și din atenția ta conștientă?» Asta înseamnă că trebuie să-ți oferim câte o doză de dopamină din când în când pentru că cineva a apreciat sau a comentat o fotografie sau o postare sau orice altceva”, a declarat Sean Parker, primul președinte al Facebook, într-un interviu din 2017 pentru Axios.

Acest mecanism va determina utilizatorii să contribuie cu și mai mult conținut, aprecieri și comentarii, a spus Parker.

Matt Johnson, neurolog cu un doctorat în psihologie cognitivă la Universitatea Princeton, expert în psihologia consumatorilor și autor al cărții „Branding That Means Business”, a declarat pentru Epoch Times că astfel de experiențe pot împiedica formarea memoriei.

„Există un proces important care trebuie să aibă loc ca să se formeze noi amintiri. Cu cât ne concentrăm mai mult pe experiență, cu atât mai bine ne vom aminti mai târziu. Când avem o experiență și telefonul nostru este acolo, îl vom verifica mereu. O serie de experiențe digitale ne pot ademeni și ține departe de experiența [reală] pe care am putea-o avea”, a explicat el.

Tocmai pentru că utilizatorilor le este greu să nu verifice pe dispozitiv de fiecare dată când apare o notificare pe ecran, ei ajung distrași. Într-un studiu controlat randomizat, studenții care au parcurs Instagram în timp ce ascultau un vorbitor și-au amintit în mod semnificativ mai puțin din materialul prezentat decât colegii lor care au ascultat fără distragerea digitală.

Nu ne amintim lucrurile la fel de bine când atenția noastră este împărțită. Iar impactul asupra educației este îngrijorător.

„Ca profesor, o constat și eu”, a spus Johnson, observând efectele distragerii digitale asupra experienței de la clasă.

„De asemenea, cu cât [tinerii] petrec mai mult pe aceste platforme, se obișnuiesc cu satisfacția imediată. Și dezvoltă o nerăbdare inconfortabilă în legătură cu experiențele care nu sunt imediat satisfăcătoare. Educația este o un efort pe termen lung. Studenții își pierd răbdarea pentru proiectele pe termen lung, cum este învățarea unei discipline sau absolvirea unui curs.”

„Efectul Google”

Un alt mod în care utilizarea intensă a rețelelor sociale poate afecta memoria este prin intermediul unui fenomen pe care cercetătorii îl numesc „efectul Google”. Nu cu mult timp în urmă, găsirea de informații despre un subiect necunoscut însemna un efort personal substanțial – studiul la bibliotecă sau căutarea cărților de referință.

Acum nu numai că este nevoie de mai puțin efort pentru a găsi informații, dar cei mai mulți dintre noi depunem și mai puțin efort pentru a ni le aminti. De fapt, ne „externalizam” memoria către internet și folosim rețelele sociale ca una dintre băncile noastre personale de memorie online.

De fapt, un studiu publicat în ediția din 5 august 2011 a revistei Science a constatat că, „atunci când oamenii se așteaptă să aibă acces în viitor la informații, au rate mai scăzute de reamintire a informațiilor respective și, în schimb, o capacitate îmbunătățită de reamintire a locului unde pot fi accesate.”

Potrivit lui Johnson, când vine vorba de învățare, efortul contează.

„Există o relație foarte strânsă între efortul pe care ai tendința de a-l depune într-o sarcină și capacitatea de a-ți aminti. Cu cât îți pui la lucru mai mult facultățile cognitive, cu atât îți veți putea aminti mai bine. Dacă trebuie să lucrezi serios la acea sarcină, îmbinând mai mult procese cognitive diferite, atunci vei avea o memorie foarte puternică. Online, veți primi răspunsul [imediat], dar practic nu îți vei mai aminti acea experiență și va trebui să o căutați din nou. Ne exportăm memoria pe termen lung către aceste dispozitive.”

Cantitatea de timp pe care cei mai mulți dintre noi o petrec pe rețelele sociale schimbă ceea ce ne amintim, modul în care ne amintim și, eventual, chiar și capacitatea noastră de memorare. Un număr tot mai mare de cercetări arată că, dacă e vorba de un timp excesiv petrecut în acest mediu, efectul asupra memoriei este în mare parte dăunător.
Sunt câteva recomandări simple care pot ajuta la gestionarea utilizării, în special în cazul adolescenților. Cercetările sugerează că efectele negative asupra sănătății mintale cresc atunci când mai mult de două ore sunt petrecute zilnic pe rețelele sociale.

About Post Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *