
Sfântul și Dreptul Simeon, pomenit în calendarul creștin-ortodox la 3 februarie, era un om drept și credincios, care aștepta, ca și alți evrei, venirea lui Mesia.
Atunci când Fecioara Maria, la patruzeci de zile după naștere, L-a adus pe Prunc la Templul din Ierusalim să fi închinat Domnului, ca orice întâi născut de parte bărbătească, Dreptul Simeon a ieșit în întâmpinarea Pruncului L-a luat în brațele sale și a spus: „Acum slobozește pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace. Că ochii mei văzură mântuirea Ta, Pe care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor, Lumină spre descoperirea neamurilor (…)” (Luca 2; 29, 30).
Descoperindu-i-se toată vestea cea bună a mântuirii, Dreptul Simeon a arătat prin această rugăciune că marea lui așteptare s-a împlinit și că poate muri în pace. Și Sfânta Prorociță Ana lăuda pe Dumnezeu și vorbea despre Prunc tuturor celor care așteptau mântuirea în Ierusalim.
Sfântul Simeon, adresându-se Maicii Domnului, a prorocit despre Patimile Mântuitorului Hristos, despre răstignirea Lui și despre tulburările care vor fi în Biserică în veacurile următoare: „Iată, Acesta este pus spre căderea și spre ridicarea multora din Israel și ca un semn care va stârni împotriviri. Și prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi” (Luca, 2; 34, 35).