Mai multe organizații ale societății civile naționale și internaționale îi adresează lui Rafila o scrisoare deschisă: Accesul gratuit la avort este contrar intereselor reale ale femeii, ale familiei, precum și obiectivelor programului de guvernare

Accesul „gratuit” la întreruperea
sarcinii este contrar intereselor femeii, dar și ale familiei și societății, se
apreciază într-o scrisoare comună adresată ministrului Sănătății și președintei
Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și semnată de peste 140 de organizații
ale societății civile din România, precum și de 10 organizații internaționale.

Scrisoarea semnată, printre altele,
de principalele organizații pro-viață, de centre de consiliere și sprijinire a
femeii însărcinate, vine în contextul în care factorilor de decizie li se
solicită insistent ca plata întreruperilor de sarcină la cerere să se facă din
bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate. Solicitarea a fost
adresată recent de organizații pro-avort.

Sarcina este o stare fiziologică
normală, se subliniază în scrisoare, iar nu o patologie care să necesite o
intervenție medicală radicală, cu atât mai mult una acoperită de sistemul de
asigurări de sănătate. Gratuitatea avortului crește pericolul de percepere a
acestei proceduri ca mijloc de contracepție, sporind rata de sarcini nedorite,
contrar angajamentului internațional pe care și guvernul României l-a luat de a
ajuta femeile să evite avortul, care, în niciun caz, nu ar trebui promovat ca
metodă de planificare familială.

Semnatarii mai arată că solicitarea
decontării procedurii din bugetul public nu are temei și este motivată doar de
un interes ideologic, acela de a păstra sau ridica statutul avortului la rang
de drept incontestabil. De asemenea, solicitarea gratuității, care este în fapt
o modalitate de a relaxa și grăbi accesul la o decizie cu care femeia vă trăi
tot restul vieții, vine și ca urmare a activității rodnice a organizațiilor
pro-viață și a centrelor de sprijinire a femeii însărcinate, care oferă
adevărate alternative la avort. Această activitate, în loc să bucure pentru că
scade reducerea la avort, este puternic criticată de organizațiile pro-avort și
este de altfel unul din motivele solicitării de aprobare a finanțării publice
pentru avort.

Totodată, se mai afirmă în
scrisoarea către ministrul Sănătății, un răspuns pozitiv la solicitarea de
acoperire a întreruperilor de sarcină din bugetul FNUASS ar fi contrară
obiectivelor declarate ale programului de guvernare 2021-2024, conform căruia
stimularea natalității reprezintă una din direcțiile strategice. Înlesnirea
accesului la avort ar fi contradictorie acestui obiectiv, ar genera
inconsecvență și contradicție în politicile publice; din contră, apreciază
semnatarii scrisorii, autoritățile ar trebui să beneficieze de experiența
pozitivă a centrelor dedicate femeii însărcinate, care o pot sprijini pe
aceasta în depășirea cu bine a crizei provocate de sarcina neplanificată și mai
departe, pot ajuta familia, cu rezultatul creșterii natalității.

Mai mult, dacă sărăcia este un
flagel, nu putem scăpa de sărăcie eliminându-i, fizic, pe cei săraci – în
cauză, copiii proveniți din familii cu situații financiare sau sociale precare.
Este o abordare profund eronată, anti-umană, care trebuie stopată.

Printre semnatarii scrisorii
deschise se numără Centrul de consiliere și informare pentru femei în criză de
sarcină – PULS, Asociația Moașelor din România, Federația organizațiilor
ortodoxe pro-vita din România, Asociația Life Call, Asociația „Ajută mama și
copilul”, Asociația Glasul Vieții, Asociația Darul Vieții, Fundația Clinica
Provita, dar și organizații internaționale precum Liberty Counsel din Statele
Unite sau Femina Europa.

Puteți găsi scrisoarea deschisă
„Accesul gratuit la avort este contrar intereselor reale ale femeii, ale
familiei, ale societății în ansamblu, precum și obiectivelor programului de
guvernare” atașată acestui e-mail și la adresa de internet https://asociatiaprovita.ro/activitati/scrisori/gratuit-avort-contrar-intereselor-femeii-familiei-societatii-obiectivelor-programului-guvernare/.

Pentru relații suplimentare, vă
rugăm să o contactați pe d-na Adelina Fronea, Asociația Life Call, la email contact@lifecall.ro.

București,
13 decembrie 2022

Către:

Domnul
prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății
Doamna Adela Cojan, președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

Spre știință:
Domnului Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-Ministru al României
Doamnei Gabriela Firea, Ministrul Familiei, Tineretului si Egalității de Șanse

Domnului
prof. univ. dr. Daniel Mureșan, Președintele Societății de Obstretică și
Ginecologie din România

Domnului
prof. univ. dr. Daniel Coriu, Președintele Colegiului Medicilor din România 

SCRISOARE DESCHISĂ

Accesul gratuit la avort este contrar intereselor reale
ale femeii, ale familiei, ale societății în ansamblu, precum și obiectivelor
programului de guvernare 

            Ca
urmare a Scrisorii Deschise din data de 16 noiembrie 2022, adresată
ministrului Sănătății, domnului prof. univ. dr. Alexandru Rafila, și
președintei Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, doamna Adela Cojan prin
care Asociația Moașelor Independente, Centrul FILIA, Coaliția pentru Egalitate
de gen și Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva
femeilor solicită ca plata întreruperilor de sarcină la cerere să se facă
din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate, vă facem cunoscut:

Scrisoarea deschisă din data de 16 noiembrie 2022 nu este
susținută de niciun argument legal și nu se bazează pe niciun drept
constituțional. Autorii nu au oferit niciun argument obiectiv, bazat pe date
statistice reprezentative național, pentru care avortul la cerere ar trebui
plătit din banii publici. Dimpotrivă, se folosesc de informații
trunchiate, subiective, istorice, irelevante, uneori chiar șocante[1], așa cum vom arăta
succint mai jos:

            1. În
scrisoare se face referire la un raport de cercetare – despre care doar
se amintește[2],fără a fi integrat scrisorii sau a fi indicat o
sursă pentru a putea fi consultat – total irelevant,având în vedere că pentru cele 171 de spitale menționate nu se specifică locația
și repartizarea pe teritoriul României, aspect esențial pentru a putea face o
statistică obiectivă pentru întreg teritoriul țării. În plus, raportul vizează
perioada de pandemie, o perioadă atipică, ce nu poate fi generalizată.

            2.
Autorii menționează faptul că în trei județe din țară nu există acces la
avort, fără a explica din ce cauză se întâmplă acest lucru. Dacă
lipsa de medici specialiști sau a spitalelor este cauza, cum ar putea
gratuitatea avortului să modifice situația?

            3. Un
alt argument expus în scrisoare este reprezentat de Rezoluția Parlamentului
European din iulie 2022 referitoare la decizia Curții Supreme din SUA de a
anula în Statele Unite drepturile legate de avort fără a specifica faptul că
aceasta nu produce nicio obligație asupra statelor membre UE. Mai mult, amintim
că Uniunea Europeană nu are competența de a defini politica de sănătate
la nivel comunitar. Fiecare stat membru are dreptul, în domeniul
sănătății, să-și definească valorile ce-l reprezintă[3] și să le reglementeze în
consecință, motiv pentru care Rezoluția Parlamentului European este, din nou, un
argument fără relevanță.

            4.
Solicitarea cu privire la plata avortului la cerere din bugetul FNUASS se
bazează și pe anumite experiențe ale unor paciente (nu știm câte) și
expertiza unor organizații (din nou, nu știm câte). Expertiză au, însă,
și organizațiile pro-viață, iar din această expertiză rezultă pericolul pe
care-l reprezintă bagatelizarea avortului prin gratuitatea acestuia, având ca
urmări scăderea responsabilității față de viața sexuală, în special în
rândul tinerilor, dar și, paradoxal, creșterea numărului de sarcini nedorite.
Există, totodată, și experiențele femeilor care sunt abuzate psihic de
parteneri sau de familie să facă avort împotriva voinței lor, iar faptul că
avortul presupune costuri este de multe ori singura lor scăpare de a
stopa presiunea psihică și de a nu renunța la sarcină.

5. Menționăm că autorii scrisorii pornesc de la prezumția
că motivul pentru care femeile, în special cele vulnerabile, nu au acces la
avort este cel al situației financiare al femeii în cauză fără a arăta, însă,
vreo dovadă în acest sens. Pentru a ajunge la o concluzie corectă în
această direcție este nevoie de studii temeinice, pe un eșantion
reprezentativ statistic la nivel național, pentru a vedea care sunt și
celelalte motive pentru care o femeie nu ar avea acces la avort și a cântări
dacă gratuitatea avortului ar aduce într-adevăr o schimbare în numărul de
avorturi făcute în condiții nesigure sau dacă adevăratele motive sunt lipsa de
medici, de spitale sau de informare care, în mod evident, nu-și găsesc
rezolvarea prin gratuitatea avortului.

            6.
Pentru un demers corect, imparțial și care are în vedere femeiași nu năduful autorilor scrisorii legat de faptul că femeile apelează la
organizațiile pro-viață – așa cum înșiși autorii susțin – firesc ar fi ca
sintagme de genul „retorică traumatizantă bazată pe informații false din
punct de vedere medical” să fie însoțite de dovezi, nu de simple acuze, pe
care oricine le poate arunca.  Despre
ce informații este vorba? Ce număr trebuie să avem în vedere atunci când se
face referire la „mai multor femei”? În ce spitale „consultațiile medicale
devin ședințe în care femeile sunt îndrumate să păstreze sarcina”? Fără
date certe, fără cifre, fără statistici oricine poate susține orice.

Potrivit Programului de guvernare 2021-2024, stimularea
natalității reprezintă una din cele patru direcții strategice prioritare[4]. În condițiile în care populația
României se află în continuă scădere[5], perpetuarea stării
actuale de fapt este un risc major pentru securitatea națională. Așa cum este
prevăzut și în Programul de guvernare, „este necesară luarea unor măsuri
urgente care să vină în sprijinul natalității”, iar gratuitatea avortului
nu este o astfel de măsură. Dimpotrivă, studiile arată că finanțarea publică a
avorturilor creștere rata avortului cu 18-37%[6].

În plus, în condițiile în care începând cu 5 decembrie
2022, a fost lansat programul de fertilizare in vitro la nivel național, devine
lipsit de eficiență și de sens ca statul să acorde susținere financiară atât
pentru fertilizare in vitro, cât și pentru avort; în acest fel s-ar
genera o evidentă inconsecvență și contradicție în politicile publice, ceea ce
este inadmisibil într-un stat de drept responsabil.

Sarcina este o stare fiziologică normală. Ea nu
reprezintă un pericol pentru sănătate, nu este o boală care să necesite o
intervenție medicală. Contribuabilii plătesc pentru un sistem de asigurări de
sănătate care să asigure intervenții medicale în cazurile în care este le este pusă
în pericol sănătatea sau viața și sunt încă afecțiuni în al căror caz statul nu
reușește să asigure gratuitate pentru tratamentul necesar. Cu siguranță, statul
nu poate plăti pentru intervențiile medicale ce nu sunt necesare din punct de
vedere medical.

Cu ocazia Conferinței Internaționale privind Populația și
Dezvoltarea de la Cairo din 1994, guvernele[7] s-au angajat să „ia măsuri
adecvate pentru a ajuta femeile să evite avortul, care, în niciun caz,
nu ar trebui promovat ca metodă de planificare familială” (punctul 7.24) și
„să reducă recurgerea la avort” (punctul 8.25). Acest angajament a fost
reînnoit anul următor la cea de a 4-a Conferință Mondială a Femeilor, ocazie cu
care statele au declarat că „trebuie depuse toate eforturile pentru a
elimina nevoia de a recurge la avort” (punctul 160.k)[8].

Gratuitatea întreruperilor de sarcină crește pericolul
de percepere a acestei proceduri ca mijloc de contracepție. Studiile arată
că gratuitatea avorturilor crește rata de sarcini
nedorite în rândul tinerelor cu vârsta între 14 și 24 de ani[9].

Sărăcia este un flagel social, într-adevăr, însă
abordarea sa prin încurajarea și finanțarea avortării copiilor concepuți de
femei aflate în situație materială sau socială precară este, cel puțin,
nepotrivită. Nu putem scăpa de sărăcie eliminându-i, fizic, pe săraci. Este o
abordare profund eronată și anti-umană.

Pentru motivele expuse, acordarea de fonduri pentru
asigurarea gratuității întreruperilor de sarcină ar fi contrară unei bune
judecăți, din perspectivă juridică, medicală, socială și demografică.

Suntem cu toții conștienți de lupta împotriva
adevăratelor valori umane dusă de diverse politici totalitare și nu uităm că am
fost afectați de acestea, dar a amplifica și gira o politică de indiferență sau
chiar una de stimulare a avortului reprezintă un act contrar politicilor de
încurajare a natalității promovate de actualul guvern și atât de necesare,
vitale chiar, la acest moment pentru viitorul României.

Ministerul Sănătății, alături de Ministerul Familiei,
Tineretului și Egalității de Șanse, susține începutul și dezvoltarea unei
sarcini fiind cel care a aprobat programul național de decontare a procedurilor
de fertilizare in vitro și nu poate fi cel care susține financiar întreruperea
unei sarcini. Este incorect să i se ceară Ministerului Sănătății,
apărătorul vieții și sănătății, să susțină financiar oprirea din evoluție a
unui făt, practic să susțină financiar oprirea bătăilor unei inimi.

Dacă autorii unei Scrisori deschise pot fi subiectivi, factorii
de decizie ai unui stat nu pot lua măsuri decât în mod obiectiv și fundamentat,
respectând drepturile fundamentale, precum dreptul la viața și dreptul la
conștiință și ținând cont de interesul național – creșterea natalității.

ÎN CONCLUZIE, acordarea
de fonduri pentru asigurarea gratuității întreruperilor de sarcină ar fi
contrară unei bune judecăți juridică, medicală, socială și demografică și, mai
mult, ar intra în contradicție cu politica națională, astfel cum se regăsește aceasta
în Programul de guvernare 2021 – 2024.

ORGANIZAȚII ALE SOCIETĂȚII CIVILE DIN ROMÂNIA CARE SUSȚIN
SCRISOAREA DESCHISĂ:

1.      Centrul de consiliere și informare pentru
femei în criză de sarcină – PULS

2.     Asociația
Moașelor din România

3.     Federația
organizațiilor ortodoxe pro-vita din România

4.     Asociația Life
Call

5.     Asociația
„Ajută mama și copilul”

6.     Asociația
Glasul Vieții

7.     Asociația Darul
Vieții

8.     Asociația Mama

9.     Asociația Pro
Vita București

10. Asociația
ProVita Gorj

11. Asociația Pro
Vita Craiova

12. Fundația Pro
Vita Medica

13. Fundația
Clinica Pro-vita

14. Asociația
pentru mame și copii defavorizati

15. Fundația pentru
copii „Sf. Sava”

16. Alianța
Părinților

17. Alianța
Familiilor din România

18. Asociația
Precious Little Feet – Viață și speranță

19. Oficiul creștin
pentru drepturi și libertăți

20. Asociația
Renașterea Familiei

21. Asociația Vocea
orfanilor

22. Organizația
Tinerilor din București

23. ACCA OVIDENIA
BACAU 2005

24. Adam și Eva

25. Asociația
„Cristiana” Salicea

26. Asociația
„Misiunea creștină pentru viață nouă”

27. Asociația
„Mission to Serve” – Sibiu

28.  Asociația „Unii pentru alții” –  Sibiu.

29. Asociația „Râul
Iubirii”

30.  Asociația „Valoarea Familiei”

31.  Asociația 15 mai Piața Victoriei

32.  Asociația A.LC (Alex.Laura Csipaji)

33.  Asociația Academia cetățeanului

34.  Asociația Academia vieții – Timișoara

35. Asociația
Adunarea baptistă independentă Filadelfia Rm Vâlcea

36. Asociația
„Arise for Christ”

37. Asociația
Misiunea „Nihil Sine Deo” – Timișoara

38. Asociația
Bărbaților creștini

39. Asociația
Brâncoveanu

40. Asociația
Bucuria copiilor

41. Asociația
Caritas eparhial Oradea

42. Asociația
Centrul creștin Deo Gloria Timișoara

43. Asociația Chara
intergenerații

44. Asociația
Clujul pentru viață

45.  Asociația Copiii inimii neprihănite a Mariei

46.  Asociația creștin ortodoxă „Mama Olga”

47. Asociația
creștină „For Help”

48. Asociația
creștină „Dar din dar”

49. Asociația
creștină misionară de caritate „East European Missions”

50. Asociația
creștină Radiant – Timișoara

51. Asociația
creștină „Speranță și lumina”

52.  Asociația Cristos pentru Toți

53.  Asociația de caritate si misiune „Dana”

54. Liga
Studenților din Timișoara

55. Asociația
Studenților Creștin-Ortodocși Români București

56. Asociația
Studenților Creștin-Ortodocși Români Iași

57. Asociația
Studenților Creștin-Ortodocși Români Ploiești

58. Asociația
Studenților Creștin-Ortodocși Români Târgu Jiu

59. Asociația
Studenților Creștin-Ortodocși Români Timișoara

60. Asociația
Studenților Creștin Ortodocși Români Sibiu

61. Asociația
Studenților Creștin-Ortodocși Români Oradea

62. Asociația
Eclesia Cluj-Napoca

63. Asociația
Enable Timisoara

64. Asociația F3
pro-misiune

65. Asociația
Factorul plus

66. Asociația
Femeilor ortodoxe Cluj

67. Asociația
Filantropia Oradea

68. Asociația Filantropia
ortodoxă Alba Iulia

69. Asociația
Filantropia Porolissum

70. Asociația
Filantropia Severin

71. Asociația GLO
Bucovina

72. Asociația
„Harmony and hope” – Iași

73. Asociația Heidi

74. Asociația
Impact Community

75. Asociația
Iuvenis Alba Iulia

76. Asociația
Lavida

77.  Asociația Micile comori – Timișoara

78. Asociația
Neamunit

79. Asociația
Ortodoxia Tinerilor

80. Asociația
Părinților copiilor cu Sindrom Down Cluj

81. Asociația
pentru civilizația ortodoxă – ASCIOR

82.  Asociația pentru formarea comunitatii creștine
Satu Mare (AFCC)

83.  Asociația pentru memorie identitară „Carpații”

84. Asociația POT

85. Asociația Pro
Credința Lupeni

86. Asociația
R3media

87. Asociația
religioasă a Bisericii Lumina

88.  Asociația religioasă Centru Creștin Sf. Treime

89. Asociația
Respecți

90. Asociația Sam’s
Friends

91. Asociația Sf. Voievod
Ștefan cel Mare – Hârja

92. Asociația Sf.
Mihail Mărturisitorul

93. Asociația
„Somebody cares”

94. Asociația
Speranța – Suncuius

95. Asociația
Sprijin fără frontiere

96. Asociația „Sunt
frații noștri”

97. Asociația
umanitar misionară „Steaua Betleemului”

98. Asociația umanitară
„Ajutor pentru viață”

99. Asociația
umanitară cult fag – Făget

100.                    Asociația
Vestea bună

101.                    Biserica
baptistă Betel – Timișoara

102.                    Biserica
baptistă Marca

103.                    Biserica
Betania – Huedin

104.                    Biserica
creștină după Evanghelie din România

105.                    Biserica
penticostală Filadelfia – Bistrita

106.                    Biserica
penticostală Logos – Timișoara

107.                    Biserica
penticostală – Parhida

108.                    Casa Pâinii –
Iași

109.                    Centrul creștin
Vețel Lupeni

110.                    Centrul cultural misionar „Sf. Ioan Gură de Aur”

111.                    Centrul Emanuel Kids

112.                    Din Mâna Lui

113.                    Euro Education
Federation

114.                    Fundația
„Bucuria Speranței” – Oradea

115.                    Fundația
Agathos

116.                    Fundația Alfa
Omega

117.                    Fundația
Anastasie Crimca

118.                    Fundația Biblia
pentru Toți

119.                    Fundația C E L
E S T

120.                    Fundația Casa
Esterei

121.                    Fundația Casa
Speranței Timișoara

122.                    Fundația
creștină Ioan

123.                    Fundația EBHIS
-Sibiu

124.                    Fundația
Emanuel Betania

125.                    Fundația Estera
– Timisoara

126.                    Fundația
Filantropia Timisoara

127.                    Fundația
Herepeia

128.                    Fundația
Iochebed

129.                    Fundația
Misiunea Bethel Romania

130.                    Fundația Missio
Link Internațional

131.                    Fundația Peniel

132.                    Fundația social
umanitară Salem – Alba

133.                    Fundația Star
of Hope Romania

134.                    Fundația Tabara
creștină Bradatel

135.                    Fundația TC
Timișoara

136.                    Fundația
umanitară Beraca

137.                    Fundația
umanitară Chosen

138.                    Fundația
umanitară Efata

139.                    Genesis Life

140.                    Iași pentru
viață

141.                    Love Gives –
Dragostea Dăruiește

142.                    Asociația
Precious Life

143.                    Fundația My
Brother’s Keeper International

144.                    Radio Vocea
Evangheliei – Timișoara

ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE CARE SUSȚIN SCRISOAREA
DESCHISĂ:

1.     Liberty Counsel (SUA)

2.     Femina Europa

3.     Federação Portuguesa pela Vida
(Federația Portugheză pentru Viață)

4.     Pro Vita & Famiglia (Italia)

5.     One of Us (Olanda)

6.     Alliance for Life –
Serbia, Montenegro, Bosnia and Herzegovina

7.     Alliance of Orthodox
Christian Women

8.     Pro-Life Center,
Serbia

9.     Center for the
Protection of Family, Serbia

10.  Association Society and Values, Bulgaria