ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!
Ideea
de a plafona prețul petrolului din Rusia reprezintă o „încununare” a
sancțiunilor de până acum: nu afectează Moscova, dar dă lovitura de grație
economiilor occidentale muribunde.
Nu
mai poate fi o întâmplare. Toate sancțiunile pe care Occidentul le-a impus până
acum Rusiei s-au întors împotriva sa ca un bumerang. TOATE, fără excepție.
În
timp ce Rusia înregistrează recorduri de venituri din exporturile de gaze și
petrol, iar rubla este mai stabilă ca niciodată, Occidentul se afundă pe zi ce
trece în cea mai gravă criză economică de după război. Fără ici o perspectivă de redresare/
Sunt
doar două explicații teoretice pentru care Occidentul persistă pe această linie:
Prostia și Sinuciderea.
Un
prost, oricât de retardat ar fi, realizează până la urmă că își face rău. Până și un
cretin, dacă se dă cu capul de perete, se oprește din gestul său aberant atunci când se vede plin de sânge și de cucuie. Când e vorba de mai mulți
indivizi, așa cum e cazul liderilor țărilor UE și G7, procesul de
trezire ar trebui să fie mai rapid.
Însă
nu se întâmplă așa. Deci Prostia nu stă în picioare.
Rămâne
– oricât ar părea de absurd – doar varianta Sinuciderii. Autodistrugerea. Aneantizarea
intenționată.
Liderii
occidentali au pus la cale o autodetonare a țărilor lor. Ca un prim pas pentru
o Nouă Ordine Mondială.
Build
Back Better – a reconstrui la loc mai bine – nu are sens decât în cazul unei
distrugeri prealabile. O nimicire care să creeze terenul viran necesar
Re-Construcției.
Iată
mai jos o analiză a lui Philip Pilkington de la Unherd pe care am tradus-o
pentru cititorii ActiveNews.
Un
text care reprezintă încă o dovadă a Sinuciderii în masă, ritualice, pe care
liderii noștri, asemenea unor fanatici religioși, au pus-o la cale pentru ceea
ce consideră Secta LOR.
Singurii
care pot opri distrugerea suntem noi.
*
La
sfârșitul săptămânii trecute, pe fondul unei crize energetice grave care
distruge industria europeană, țările occidentale au anunțat o plafonare a prețului
pe care intenționează să o impună petrolului rusesc.
Ceea
ce înseamnă că aceste țări se unesc și refuză să plătească mai mult decât
prețul pe care l-au fixat ele pentru petrolul rusesc, adică 60 de dolari pe
baril.
Plafonul
va fi impus prin interzicerea companiilor de asigurări occidentale de a asigura
tancurile petroliere cu țiței rusesc care vând acest produs la un preț mai mare
de 60 de dolari pe baril.
În
mod firesc, Rusia nu a reacționat prea bine. A declarat cât se poate de clar că
nu va mai vinde petrol clienților care pretind să plătească la un preț sub
prețul pieței.
Țările
din afara sferei occidentale de influență nu au avut nici o reacție la anunțul
plafonării prețului. Ele vor fi probabil obligate să găsească alte aranjamente
în materie de asigurări, ceea ce nu va face decât să submineze și mai mult soft-powerul
financiar occidental în sectorul maritim mondial.
Ce
înseamnă în practică această plafonare a prețului?
Pentru
a înțelege, trebuie să examinăm tendințele pe termen lung ale prețului
petrolului rusesc. Graficul de mai jos prezintă tendința prețului petrolului
rusesc din 2010 încoace, precum și prețul mediu pe perioada 2010-2022 și prețul
plafonat de 60 de dolari, fixat de conducătorii noștri.
Primul
aspect care se observă este că prețul-plafon pe care l-am fixat este mult inferior
prețului mediu de 75 de dolari al petrolului rusesc în această perioadă.
Așadar,
cerem să plătim cu 15 dolari mai puțin decât prețul mediu al petrolului rusesc.
Al
doilea aspect care trebuie remarcat este că prețul la petrolul rusesc nu a fost
mai mic decât plafonul fixat acum decât de două ori în istoria recentă.
Prima
dată a fost după scăderea puternică a prețului petrolului din 2014-2015.
Această scădere a fost provocată de două conjuncturi care au survenit simultan.
Prima:
Statele Unite și-au sporit masiv producția de petrol de șist. A doua: Arabia
Saudită și-a mărit și ea producția, pe o piață inundată de acest nou produs,
petrolul de șist.
Cum,
la reuniunile OPEC+, saudiții susțin poziția rusă și cum petrolul de șist a
fost deja integrat în prețul pieței, nici una dintre aceste două conjuncturi nu
va mai apărea în viitor.
A
doua oară când prețul petrolului rusesc a scăzut sub 60 de dolari a fost în
timpul lockdown-urilor.
Pe
ansamblul acestei perioade, prețul petrolului rusesc nu a fost sub plafonul de 60
de dolari decât circa 31% din timp.
În
restul de 69%, prețul a fost mai mare de 60 de dolari.
Pe
baza acestor probabilități, se pare că, în lunile următoare, prețul pieței va
fi în general mai mare de 60 de dolari.
Când
acest lucru se va produce, noi vom pretinde să plătim mai puțin decât prețul
pieței, iar Rusia va refuza să ne vândă petrol.
În
cel mai bun caz, aceasta va însemna că vom fi nevoiți să ne aprovizionăm cu
petrol din altă parte. Probabil la un preț MULT MAI MARE.
În
cel mai rău caz, vom suferi GRAVE PENURII DE PETROL, deoarece nu vom fi
capabili să compensăm aprovizionarea din Rusia.
Aceasta
înseamnă o presiune inflaționistă și mai mare și un risc mai mare de PENURIE și
la ALTE PRODUSE.
De
exemplu, majoritatea lanțurilor noastre de aprovizionare sunt dependente de
motorină pentru a putea funcționa. În caz de penurie de petrol, așteptați-vă ca
acest lucru să ducă la o penurie a produselor de bază la magazinul vostru
local.
Istoria
va consemna cu siguranță marea criză energetică europeană din 2022-2023 ca pe
unul din fenomenele istorice cele mai stranii care s-au înregistrat vreodată.
Europenii
și-au distrus VOLUNTAR economiile pentru a impune Rusiei niște sancțiuni care
nu au nici un impact real asupra țintei lor.
În
timp ce frigul iernii se instalează, ar fi momentul să facem o schimbare de
direcție.