Era Covidși Marea Resetare / The Great Reset man Model National

Cum arată lumea care ni se pregătește. „Agenda noastră comună”: „Protejați planeta” – I. Declararea stării de urgență planetară: Soldații Alianței pentru Salvarea Globală ne vor aduce o lume cu zero emisii de dioxid de carbon orice ar fi

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!

Al doilea punct din așa-numita „Agenda noastră
comună”
a ONU se referă la protejarea planetei. Aceasta înseamnă ajungerea la
zero emisii de dioxid de carbon până în 2050 sau mai devreme,
declararea unei urgențe climatice globale și faptul că nu vor mai
fi construite noi centrale electrice pe cărbune după 2021, explică cercetătorul Jacob Nordangård,
doctor în Studii de știință și tehnologie, într-o serie de analize din care ActiveNews a publicat deja primele două materiale (vedeți articolele relaționate).

În
plus, sistemul alimentar global va suferi o transformare pentru a
funcționa în noile limite planetare. În acest demers, Fundația
Rockefeller, EAT FORUM,
Clubul de la Roma și șeful Institutului Potsdam, Johan Rockström,
au roluri importante. Însă angajamentul [„Protejați planeta”]
și urgența globală au legătură, în cele din urmă, cu
protejarea intereselor economice ale elitelor globale și cu
implementarea celei de-a Patra Revoluții Industriale tehnocratice.
Aceasta înseamnă digitalizarea totală și introducerea de carne
falsă în meniu.

Urgența planetară

Declararea unei situații de urgență
amintește parțial de scenariul „Fortress World”
[„Lumea-fortăreață”] din raportul întocmit de Global Scenario
Group, „Marea tranziție – Promisiunile și mirajele vremurilor
noastre”, publicat în 2002 de Institutul de Mediu din Stockholm,
sub coordonarea unui membru al Clubului de la Roma, Paul Raskin.

„Forțele ordinii globale iau măsuri.
Organismele internaționale militare, corporative și de guvernare,
susținute de cele mai puternice guverne naționale, formează
autodenumita Alianță pentru Salvarea Globală. Folosind Organizația
Națiunilor Unite reformata ca platformă, este declarată o stare de
urgență planetară. O campanie de o forță copleșitoare, justiție
dură și măsuri draconice ale poliției face ravagii în punctele
fierbinți de conflict și proteste.”

Grupul Global Scenario a fost inițiat de
președintele Earth Charter [Carta Pământului], Steven Rockefeller, și finanțat de UNEP,
Fundația Rockefeller și Fundația Nippon, pentru a stabili modul
cum ar putea fi realizată o societate ideală globală în baza
Agendei 21 și a Cartei Pământului. Printre evaluatori se numără
primul președinte al IPCC [Intergovernmental Panel on Climate Change, Comisia
interguvernamentală pentru schimbările climatice], Bert Bolin, și
Gordon Goodman de la Institutul de Mediu din Stockholm. Acesta din
urmă a inclus, la recomandarea Rockefeller Brothers Fund, chestiunea
climatică în raportul Brundtland „Our Common Future” [„Viitorul
nostru comun”].

Un apel similar a fost făcut la summitul
G8 de la Gleneagles din 2005, găzduit de acolitul Forumului Economic
Mondial (WEF) Tony Blair, când un memoriu, „Global Warning”
(„Încălzirea globală”), scris de psihanalistul David Wasdell,
a circulat printre participanți cu recomandarea de a se declara
urgență globală. Acest memoriu a fost, de asemenea, distribuit
prin Wasdell membrilor Clubului de la Roma.[1] A fost un mesaj grav
care recomanda punerea rapidă în aplicare a unui plan de proporții
în acest sens.

„Mai avem o fereastră îngustă de
oportunitate pentru a ne angaja în planificarea și mobilizarea
strategică globală, urmată de un număr de maximum 50 de ani
pentru a realiza tranziția, pentru a reduce utilizarea resurselor,
pentru a pune capăt acumulării inechitabile de capital și a
începe, în cadrul unui proces de lungă durată, reducerea
populației globale.”

Obiectivul stabilit mai târziu al
declarării unei urgențe climatice (2018) a devenit o parte a
agendei Clubului de la Roma, prin Planul lor de urgență
climatică
.[2] A fost prezentat într-o formă extinsă în
septembrie anul următor, în timpul conferinței ONU pe tema
schimbărilor climatice de la New York, ca Planul de urgență
planetară
.
Principalii autori au fost președintele Clubului de la Roma Sandrine
Dixson-Decleve, fostul președinte Anders Wijkman și
proaspăt-numitul șef al Institutului Potsdam, Johan Rockström.
Acesta din urmă a făcut o carieră răsunătoare după ce i s-a
oferit în 2003 postul de director al Institutului de Mediu din
Stockholm de către Bert Bolin și a primit un rol principal în
implementarea Marii transformări (SRC Decennial Report).

Clubul de la Roma și Rockström
considerau că noul deceniu trebuie să fie ca un punct de cotitură
pentru a evita dezastrul. Declarația cu privire la Urgența
planetară cerea că toate acțiunile în 2020 să fie aliniate
pentru a asigura stabilitatea sistemelor de susținere a vieții pe
Pământ.

Clubul de la Roma a creat apoi, împreună
cu, printre altele, Institutul Potsdam, WWF și Global Commons
Alliance, Platforma de urgență planetară.
Un parteneriat, condus de institutul elvețian Clime &
Sustainability, care, în colaborare cu ONU și cu Forumul Economic
Mondial, se bazează pe convingerea liderilor de a implementa o
„recuperare [reconstrucție] sănătoasă, verde și
echitabilă”.[3]

Exemple concrete de măsuri au fost
influențarea miniștrilor de Finanțe din G20 și, împreună cu
Aavaz (condus de Ricken Patel de la Young Global Leaders al WEF),
formarea unei „mișcări civice” care să ceară lui Christine
Lagarde (Banca Centrală Europeană), Ursula von der Leyen și
Angelei Merkel o redresare ecologică (Green Deal). Practic, aceasta
înseamnă crearea unei „opinii publice” care să îi
influențeze. (Această formă de „astroturfing” [similară cu
„agitpropul” din comunism] pentru a-și legitima propria agendă
nu este deloc o metodă neobișnuită în marea politică.)

La 1 mai 2019, Parlamentul Țării
Galilor a fost primul care a declarat „urgență climatică”.
Șase luni mai târziu, Parlamentul European a declarat „stare de
urgență”, după un lobby din partea Clubului de la Roma.

Acum este rândul Organizației
Națiunilor Unite. În legătură cu publicarea, pe 4 aprilie 2022,
de către Comisia climatică a ONU, IPCC, al celui de-al „Șaselea
raport de evaluare: Atenuarea schimbărilor climatice”, Antonio
Guterres a declarat:

„Aceasta este o urgență climatică.
Oamenii de știință din domeniul climei avertizează că suntem
deja periculos de aproape de un punct critic care ar putea duce la
efecte climatice în cascadă și ireversibile.”[4]

Sursa: Pharos / Jacob Nordangård,
doctor în Studii de știință și tehnologie

Traducere de Irina Bazon

 

(Va urma)

Citiți și: „Agenda noastră comună” în Era Post-Covid – „digitalizarea totală a lumii” și „multilateralismul” triumfal. Klaus Schwab: „Acum este un moment istoric, nu numai pentru a lupta împotriva virusului real, ci și pentru a modela sistemul pentru era post-covid”

Un om informat este pe jumătate salvat. Ce ne pregătesc eminențele cenușii ale lumii: ERA DIGITALĂ. „Agenda noastră comună”: 1. „Nu lăsăm pe nimeni în urmă” – Noul contract social

 

 

 

Referințe:

[1] Citiți mai multe despre Wasdell în
Rockefeller – Controlling the Gamehttps://pharosmedia.se/shop#!/b%C3%B6cker/products/rockefeller–controlling-the-game

[2] Clubul de la Roma (2018), Planul de
urgență climaticăhttps://www.clubofrome.org/publication/the-climate-emergency-plan/

[3] Climate & Sustainability (2020),
Parteneriatul pentru urgența planetarăhttps://www.climate-sustainability.org/planetary-emergency-partnership

[4]https://www.un.org/press/en/2022/sgsm21228.doc.htm

About Post Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.