Era Covidși Marea Resetare / The Great Reset man Model National

„Agenda noastră comună” în Era Post-Covid – „digitalizarea totală a lumii” și „multilateralismul” triumfal. Klaus Schwab: „Acum este un moment istoric, nu numai pentru a lupta împotriva virusului real, ci și pentru a modela sistemul pentru era post-covid”

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!

În septembrie 2021, secretarul general
al ONU, Antonio Guterres, a publicat raportul Agenda noastră
comună
.[1]
Fostul prim-ministru al Suediei Stefan Löfvén conduce grupul ONU
care va oferi propuneri cu privire la modul cum ar trebui
implementată această agendă. Este clar că raportul vine ca un
răspuns direct la declarația despre „Marea Resetare” făcută
în iunie 2020 de Guterres și de Klaus Schwab de la Forumul Economic
Mondial.

„Acum este un moment istoric, nu numai
pentru a lupta împotriva virusului real, ci și pentru a modela
sistemul pentru era post-covid.”
(Klaus Schwab)

Ne așteaptă digitalizarea totală a
lumii. Această agendă merge mână în mână cu mantra „Build
Back Better” [„Să reconstruim într-o formă mai bună”] care
s-a răspândit precum incendiul de vegetație printre liderii
mondiali.

Agenda noastră comună conține o
serie de recomandări cu privire la modul în care ONU poate fi
reformată pentru a răspunde problemelor cu care se confruntă lumea
astăzi. Guterres începe raportul descriind situația gravă:

„Ne aflăm într-un punct de cotitură
al istoriei. În cea mai mare încercare comună a noastră de după
cel de-al Doilea Război Mondial, omenirea este pusă în fața unei
alegeri dure și urgente: o prăbușire sau un salt înainte. Boala
cauzată de coronavirus (COVID-19) ne-a dat lumea peste cap,
punându-ne în pericol sănătatea, distrugându-ne economiile și
mijloacele de trai, adâncind sărăcia și inegalitățile.”

În același timp în care a fost
publicată Agenda noastre comună, ONU a găzduit Summitul pe tema sistemelor alimentare și un Dialog la nivel înalt pe tema energiei [2]. Aceste două domenii au devenit acum o preocupare principală în
contextul conflictului din Ucraina și în legătură cu dependența
semnificativă a Uniunii Europene de materiile prime rusești și
ucrainene, precum gazul și cerealele. În timpul discursului său
adresat agenției ONU ECOSOC pe 22 martie anul acesta, Guterres a
spus:

Războiul din Ucraina provoacă acum o
creștere vertiginoasă a prețurilor la alimente, combustibil și
îngrășăminte, iar agențiile noastre din cadrul Organizației
Națiunilor Unite avertizează cu privire la o foamete la o scară
fără precedent. Indicele mondial al prețurilor la alimente FAO
(Organizația pentru Alimentație și Agricultură) este la cel mai
înalt nivel de până acum. Și, conform Programului Alimentar
Mondial (WFP), în ultimii trei ani, numărul persoanelor aflate în
pragul foametei a crescut cu 17 milioane.”
[3]

Această situație se asociază cu alte
crize și probleme precum schimbările climatice, deficitul de apă,
sărăcia, violența și discriminarea. Tabloul înfățișat este o
criză de proporții biblice. Dacă nu se ia nicio măsură, în
viitor ne așteaptă crize uriașe. Raportul indică, de asemenea,
„probleme” precum incapacitatea de a ajunge la un consens cu
privire la fapte, cunoștințe și știință.

Dar, potrivit lui Guterres, există o
soluție: dacă lucrăm împreună ca o familie pentru a ne atinge
obiectivele comune, putem depăși aceste provocări. În această
muncă, ONU are, desigur, un rol central ca principală organizație
internațională. Lucrul necesar, potrivit lui Guterre, este
„multilaterismul puternic”.[4]

„Aceste provocări pot fi abordate doar
printr-un răspuns interconectat, printr-un multilateralism revigorat
și prin Națiunile Unite în centrul eforturilor noastre.”

Este vorba în special de modul cum
Agenda 2030 și cele 17 Obiective privind dezvoltarea durabilă vor
rezolva problemele comune. Obiectivele vor fi atinse în mare
măsură prin aplicarea tehnologiei digitale și a regimului de
supraveghere inclus în cea de-a patra Revoluție industrială.[5]

Astfel, Guterres propune un summit care
să fie organizat anul viitor, denumit „Summit-ul pentru viitor”,
cu scopul de a crea un nou consens global cu privire la modul cum ar
trebui să arate viitorul nostru și ce putem face pentru a ne
asigura un astfel de viitor.

În acest scop, a fost desemnat un
Comitet consultativ care „să ofere sugestii concrete despre
acorduri multilaterale mai eficiente cu privire la o serie de
probleme cheie globale”. Aceste propuneri vor fi prezentate la
întrunirea din 2023.

Consiliul consultativ la nivel înalt
cu privire la multilateralismul eficient
a fost numit pe 18
martie 2022 și este prezidat de fostul prim-ministru al Suediei
Stefan Löfven și de fostul președinte al Liberiei, câștigătoare
a Premiului Nobel pentru Pace, Ellen Johnson Sirleaf (în 2020-2021 a
fost membră a Grupului independent al OMS pentru pregătirea și
răspunsul la pandemii). [6]

Secretariatul, situat la Centrul pentru
Cercetare Politică al Universității Națiunilor Unite, este
finanțat de Fundația ONU a lui Ted Turner și de Fundația pentru Provocări Globale a lui László Szombatfalvy.[7]

Consiliul este compus din reprezentanți
care au legături cu Forumul Economic Mondial, Clubul de la Madrid,
Fundația Rockefeller, Consiliul pentru Relații Externe, Comisia
Trilaterală și cu organizația financiară de elită Grupul celor
30
(fondată în 1978 cu un grant de la Fundația Rockefeller).

Trebuie menționat în special Tharman
Shanmugaratnam din Singapore – țara care este un model al
tehnocraticației – care este președinte al Grupului celor 30,
membru al Consiliului de administrație al Forumului Economic Mondialși membru al Grupului independent de nivel înalt G20 privind
finanțarea globală
pentru pregătirea și răspunsul la pandemie. Tharman a fost, de
asemenea, președinte al Grupului G20 al persoanelor eminente cu
privire la guvernanța financiară globală, care a propus modul în
care rolul G20 în arhitectura financiară globală ar trebui
schimbat pentru a crea o nouă ordine internațională.

„Rolul G20 în arhitectura financiară
globală ar trebui resetat. Acesta ar trebui să se concentreze
asupra dezvoltării consensului politic cu privire la aspecte
strategice cheie și privind răspunsul la criză.”[8]

Acest lucru ne oferă un indiciu cu
privire la direcție și agendă.

Nume Țara Ocupație generală Alte
funcții:

Stefan Löfvén Suedia Consiliu
consultativ la nivel înalt privind multilateralismul eficient Fost
prim-ministru

Ellen Johnson Sirleaf Liberia Consiliul consultativ la nivel înalt din Liberia privind
multilateralismul eficient Fost președinte, Grupul independent al
OMS pentru pregătirea și răspunsul la pandemii
,
Styrelsemedlem, Fundația Mastercard, Medlem, Clubul Madrid, Citibank

Xu Bu China Președinte,Institutul Chinez de Studii Internaționale ASEAN

Poonam Ghimire Nepal Membru Next
Generation la Fundația Națiunilor Unite
Cetățean global

Jayati Ghosh India Profesor de
economie la Universitatea din Massachusetts Amherst Grupul ONU la nivel înalt pentru afaceri sociale și economice,
OMS, Transformarea multilateralismului pentru justiția socială și
incluziune în secolul XXI

Donald Kaberuka Rwanda Director
executiv asociat, Southbridge, Fundația Rockefeller (styrelsemedlem)

Azza Karam Egipt Secretar
General, Religii pentru Pace

Nanjala Nyabola Kenya Director,
Advox/Global Voices, Bursier Rhodes

Tharman Shanmugaratnam Singapore Viceprim-ministru al Singapore

Grupul celor 30 Forumul Economic Mondial (styrelsemedlem), Grupul independent la
nivel înalt G20 privind finanțarea globală pentru pregătirea și răspunsul la pandemie, Comitetul de
organizare al consorțiului WEF
(Forumul Economic Mondial) privind guvernarea în cazul
introducerii monedei digitale [în sistemul monetar global].

Anne-Marie Slaughter SUA CEO New
America  CFR [Consiliul pentru Relatii Externe], Comisia Trilaterală

Ilona Szabó De Carvalo Brazilia Director executiv Igarapé Institute WEF Young Global Leader [membră a organizației Young Global
Leaders
, create de Klaus Schwab]

Danilo Türk Slovenia Președintele Clubului Madrid

Însă „Agenda noastră comună” oferă și
o imagine clară cu privire la direcție. În raport a fost publicat
un plan de acțiune în 12 puncte. Acesta conține propuneri care
sunt discutate de mai bine de un deceniu.

Planul include un Acord global privind
digitalizarea, un ID universal digital, un ONU digital 2.0 upgradat
și o cooperare mai strânsă între ONU și sistemul G20, tehnologia
spațială pentru monitorizarea emisiilor de dioxid de carbon, un
ombudsman care va vorbi generațiilor viitoare și înființarea unei
„Platforme de urgență” ca modalitate mai eficientă de a
răspunde crizelor globale precum COVID-19 și schimbărilor
climatice.

Întreaga agendă amintește în mare
măsură de ideile tehnocratice ale World Future Society din anii
1970 și de crearea unui „creier mondial” pentru gestionarea
evoluțiilor pe Pământ, idee susținută de futuristul Oliver
Reiser în cartea sa Cosmic Humanism and World Unity [Umanismul cosmic și unitatea mondială].[9]

„Ce fel de «ordine mondială» ne
preocupă aici? Cu siguranță, o distincție evidentă este între o
societate liber organizată sau «deschisă» și o una rigid legată
sau «închisă» specifică unei forme totalitare de ordine socială.
În prezent, avem o ordine mondială liberă, precum cea întruchipată
de actuala Organizație a Națiunilor Unite. Aceia dintre noi care
credem în necesitatea unei federații mondiale vor dori ca forțele
și agențiile să fie determinate să lucreze în sensul integrării
politice și economice, integrând astfel oarecum ordinea liberă
într-o federație planetară a oamenilor prieteni.”
(Oliver
Reiser)

În următoarele articole, voi trece în
revistă aceste propuneri și legătura lor strânsă cu Forumul
Economic Mondial, procesul G20 și implementarea celei de-a Patra
Revoluții Industriale și a Agendei ONU 2030.

Sursa: Jacob Nordangård, doctor în Studii de știință și tehnologie

Traducere: Irina Bazon

Referințe:

[1] ONU (2021), Agenda noastră comună (PDF)

[2] Națiunile Unite (2021), Summit-ul
privind sistemele alimentare
;Dialog la nivel înalt pe tema energiei 

[3] Națiunile Unite (2022), „Lumea se
întoarce spre obiectivele dezvoltării durabile”, a spus
secretarul general, adresându-se Consiliului în probleme economice
și sociale
, deplângând „o lipsă fundamentală de solidaritate” ,
comunicat de presă

[4] Xinhua (2021), „Șeful ONU lansează Agenda noastră comună bazată pe o forma avansată de
multilateralism” ,
articol în Xinhua, 11 septembrie 2021

[5] ITU (2021), „Cooperarea digitalăconstituie cheia Agendei noastre comune

[6] Națiunile Unite (2022), Notă pentru
corespondenți
:
Din Consiliul consultativ la nivel înalt al secretarului general
pentru [implementarea] unui multilateralism eficient fac parte 12
actuali sau foști lideri, oficiali și experți eminenți de
importanță mondială

[7] UNU (2021), Consiliul consultativ la
nivel înalt pentru un multilateralism eficient 

[8] Guvernanța financiară globală,
„G20 și IFI [Instituțiile financiare internaționale]: A aplica
măsuri ca sistemul să funcționeze ca un sistem” 

[9] Oliver Reiser (1975), „Umanismul
cosmic și unitatea mondială”, World Institute creative findings,
Gordon and Breach

About Post Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.