man Model National Opinii

Războiul din Ucraina: De la 24 februarie încoace NU s-a schimbat NIMIC. Ce este în Capul lui Putin?

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!

De la sfârșitul Războiului Rece nu a
existat o mai mare revărsare de Propagandă și de retorică belicoasă. Dar nici o
mai mare cantitate de frică ascunsă în spatele ei.

O excepțională analiză pe care Donald
Forbes, ziarist cu 40 de ani de experiență în Estul Europei, înainte și după
căderea comunismului, o publică în The Conservative Woman și pe care am
tradus-o pentru cititorii ActiveNews.

*

Au trecut trei decenii de la
prăbușirea comunismului sovietic și guvernele occidentale, presa și mediul
academic continuă să vadă Kremlinul prin aceeași ceață a minții.

Ce semnificație are faptul că Vladimir
Putin declară alerta nucleară și avertizează Occidentul cu „cele mai grave
consecințe cu care v-ați confruntat vreodată în istorie” dacă intervine direct
în războiul său împotriva Ucrainei?

Ultimatum sau cacealma? Nimeni nu știe
cu certitudine.

Observarea activității de la Kremlin
nu a fost niciodată de un mare ajutor pentru a prezice ce ar putea face Moscova
într-o situație anume, iar acest lucru este valabil și azi.

Răspunsul Occidentului la invazie a
fost așadar gălăgios în ce privește condamnările, dar prudent în acțiuni.

Președintelui Zelenski i-au fost
trimise arme, dar NATO s-a abținut să trimită forțe aeriene și terestre pe
linia frontului.

Stratagia a fost să îi arate ursului
bățul dar să nu-l înghiontească în cazul în care Putin nu ar blufa, lucru pe
care nici măcar rușii nu îl știu cu certitudine.

Dmitri Muratov, editorul laureat Nobel
pentru Pace al Novaya Gazeta – publicație suspendată pentru că se opune
războiului – a declarat marți, la Geneva, că „nu exclude posibilitatea
folosirii armelor nucleare”
.

Amenințarea nucleară însăși este
destul de cețoasă. Putin ar putea folosi o armă nucleară de front pe care să o
arunce peste o zonă inofensivă din Ucraina, ca avertisment adresat NATO.

Dar dacă Occidentul încalcă linia sa
cea mai roșie – intervenind să lupte direct împotriva forțelor ruse, așa cum
doresc șoimii războiului – Putin ar putea recurge la ceva mult mai drastic.

Însă chiar și prima variantă trebuie
evitată, deoarece ar fi prima utilizare a unei arme nucleare de când Statele
Unite au bombardat Hiroshima și Nagasaki în 1945, ceea ce ar distruge mistica
descurajării pe care securitatea internațională s-a bazat după Al Doilea Război
Mondial.

De ce o persoană rațională ar începe
un război nuclear, care ar reprezenta cu certitudine un dezastru pentru toată
lumea?

Deoarece agresorul crede că, grație apărării
sale anti-rachetă, lui îi vor rămâne mai multe rachete nedistruse decât
adversarului.

Acesta să fie calculul lui Putin?

Determinarea sa nu trebuie
subestimată. A invadat Ucraina pentru a atrage atenția conducătorilor NATO că
au ignorat plângerile sale, potrivit cărora expansiunea post-sovietică a NATO
la frontiera sa vestică reprezintă o amenințare existențială pentru securitatea
Rusiei.

Dacă nu este eliminată, o amenințare
existențială la adresa unei puteri nucleare nu poate fi altceva decât un casus
belli.
Toate declarațiile oficialilor ruși, inclusiv ale ministrului de Externe
Serghei Lavrov, au spus acest lucru.

NATO a refuzat să discute serios solicitarea
lui Putin de a-și retrage forțele avansate din proximitatea Rusiei. Însăși
credibilitatea Alianței depindea de capacitatea de a rămâne pe loc, mai ales în
condițiile insistențelor membrilor săi din Europa Centrală și de Est, care au
fost sateliți sovietici după 1945 până la prăbușirea comunismului.

Aceștia nu au încredere în Rusia, iar
invadarea Ucrainei le confirmă îngrijorările.

Estul și Vestul sunt încleștate
într-un impas care se auto-alimentează, așa cum s-a întâmplat și în timpul
Războiului Rece.

Nu avem absolut nici o idee ce se
petrece cu adevărat la Kremlin și nici măcar în Rusia.

Sursele de la Moscova care vorbesc
despre nemulțumiri în sânul regimului sau printre oamenii obișnuiți sunt în mod
convenabil anonime.

Ar fi ciudat ca nici un rus să nu se
opună războiului, așa cum o face Muratov, dar nu știm cât de numeroși și de
reprezentativi sunt ei.

Potrivit presei, care îl prezintă pe
Putin ca pe un amestec de Stalin și Hitler, liderul rus este izolat la Kremlin,
are încredere exclusiv în informațiile televizate despre război și este bolnav.

Fața sa este buhăită, ceea ce ar putea
însemna că ia medicamente care îi mănâncă energia și trebuie să se sprijine de
masă.

Dovada pentru toate acestea este o
fotografie cu Putin care stă la o masă, cu mâna sprijinită de margine într-o
poziție cât se poate de normală.

Poate că toate acestea sunt adevărate,
dar nu există nici o dovadă irefutabilă, în afara celor din imaginația
observatorilor moderni ai Kremlinului, dar acestea nu folosesc la nimic altceva
decât să arate cât ne este de frică.

Opiniei publice occidentale i se spune
că armata rusă s-a împotmolit și că ar putea fi cu ușurință izgonită din Ucraina
dacă Occidentul i-ar da lui Zelenski arme mai mari și mai bune.

Alternativa, care se bucură de o
oarecare credibilitate, pe baza realităților de pe front, este că Putin a
capturat din Ucraina exact cât a vrut. Acum se concentrează să își apere
cuceririle până când Zelenski și NATO vor accepta să negocieze.

Pe scurt, Putin face ce și-a dorit.

Între timp, își mărește presiunea
asupra NATO, tăind gazele pentru Bulgaria și Polonia, ca un avertisment pentru
celelalte țări UE. Inclusiv Germania, care este dependentă de energia rusească
și continuă să o importe, pentru că alternativa este o criză economică gravă.

Evident, șoimii războiului de la
Washington cred că amenințările nucleare ale lui Putin sunt o cacealma și că
NATO poate să intre în Ucraina și să tranșeze chestiunea cu armata de răcani,
nepregătită și prost condusă de Putin, la fel cum a rezolvat problema cu
Saddam.

În mod înțelept, Biden s-a limitat la
beligeranța verbală și la niște sancțiuni economice limitate, deși își dorește
să intensifice sprijinul militar dat ucrainenilor, pentru a-i ajuta să se
apere.

Pe termen lung, nu are cum să fie suficient.
Războiul a avut deja consecințe uriașe cu mult dincolo de frontierele Ucrainei,
apropiind Rusia și China într-o alianță împotriva Occidentului, perturbând
lanțurile mondiale de aprovizionare și provocând penurii la produsele de bază,
cum ar fi grâul, ceea ce ar putea însemna foamete în unele țări.

Unitatea cu care se laudă țările
occidentale împotriva agresiunii Rusiei este condamnată să slăbească, pe măsură
ce reculul sancțiunilor împotriva Rusiei va exacerba inflația care le macină
deja economiile.

În mod rațional, Ucraina nu are cum să
se aștepte să învingă Rusia. NATO a făcut ce a putut pentru a limita agresiunea
rusă, însă există niște linii roșii pe care Occidentul nu îndrăznește să le
treacă, dar despre care nu putem fi siguri că Putin nu le trece dacă i se pare
necesar.

Aici ne aflam și când războiul a
început pe 24 februarie și de atunci nimic nu s-a schimbat.

Concluzie: Rusia poate rezista pe
termen nedeterminat. Cât o poate face Ucraina?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.