„Sufletul…poate fi omorât de orice gând care cuprinde vreun fel de hulă împotriva lui Dumnezeu, pe care cei neștiutori nu-l bagă nicidecum în seamă”, însă „…neștiința este cel mai sigur iad”.
Sfântul Ignatie Briancianinov
PREAFERICITULUI PATRIARH DANIEL ȘI PREACINSTITEI IERARHII
A. Vă scriem cu toată dragostea pentru Biserica Domnului nostru Iisus Hristos- dumnezeiasca Ortodoxie, dar și cu îngrijorare și căința, vinovați fiind și noi pentru viiturile ce s-au abătut asupra ei și care tind să crească și să rupă stăvilarele Credinței, iar pe popor să-l nimicească. Căci noi, am covârșit iadul cu păcatele și fărădelegile, mai ales cu uciderea pruncilor a căror plângere necontenită către Cer, este sabie deasupra capetelor noastre, vijelie înspăimântătoare, potop de ape pierzătoare! De aceea ne adresăm părintelui Patriarh, Ierarhiei noastre, a Ardealului în primul rând, cu rugămintea de a ridica pavăză: Sfintele Slujbe și rugăciunea –prin intensificarea lor; chemarea poporului la pocăință; organizarea continuă de mari PROCESIUNI RELIGIOASE în toata Țara, în toate parohiile, cu Sfânta Cruce, Sfinte Moaște, Sfinte Icoane, rugând pe Dumnezeu să ne ierte, să ne ferească de război și să ne dăruiască pacea Sa, iar conducătorilor noștri să le lumineze mintea spre a evita orice conflict militar și mai ales pe cel actual. Ca adevărați reprezentanți ai poporului, cu investire de Sus spre a îngriji și ocroti turma năpăstuită, vă rugăm faceți cunoscută cu multă îndrăzneală, neîntârziat, dorința românilor de a fi NEUTRI, de a trăi în pace și a nu fi noi mărul discordiei -știut fiind că din veac nu dușmănim pe nimeni, nu poftim ce nu ne aparține, dar nici nu vrem, nici nu acceptăm să fim mânați într-un război străin, care ne-ar arunca în grozave nenorociri naționale.
Pămantul (doar la noi) l-au luat cei de peste granițe, pădurile ne sunt devastate, agricultura batjocorită, creșterea animalelor înfrânată, pomicultura, viticultura, legumicultura desființate, sistemul de irigatii pulverizat, stațiunile balneoclimaterice duse în paragină, sistemul de sănătate sărăcit, învățământul distrus si pervertit, armata nimicită, justitia orbită, ordinea publică slabită, comerțul devenit piedică produselor autohtone, aurul, petrolul, flota pierdute, metalurgia topită, petrochimia evaporată, minele prăbușite, sistemul energetic vândut, fărâmițat și direcționat sa producă beneficii altora, iar noua pagubă și sărăcire nejustificată.
Toată averea Țării a intrat pe mâini străine ce o trec peste hotare, însă drept „compensație” ne-au adus un NATO cu o nedorită plăcintă nucleară și relații conflictuale absurde cu Rusia. Ne-au băgat „mortul în casă” și ne-au transformat în câmp de bătaie și poligon de tragere pentru imperii -când vor dori acelea. Ei și-au făcut planul, însă mâna în foc după castane o băgăm vrem nu vrem, căci „prostia și domnia se plătesc”. De erau de-ai noștri, cu siguranță relațiile cu Moscova ar fi fost precum ale Ungariei cel puțin, care a știut să-și facă un partener puternic, nu ca noi un dușman- în mod stupid. Însă fiind de-ai lor, nu vor a ne mai lăsa nici viața, nici loc de cimitire.
Nu există altă soluție, nu există alta cale, nu există altă strategie în afara celei dumnezeiști! Iar arhipăstorii, ca cei ce trebuie să urmeze necondiționat Păstorul cel Bun Care si-a pus viața pentru turmă, au OBLIGAȚIA de a apăra cu îndrăzneală poporul năpăstuit de acești fanarioți care ne-au cotropit Țara, precum și datoria sfântă de a atrage harul lui Dumnezeu și nu mânia!
Căci urgia nu a venit și nici vine din senin, nu e întâmplare, ci consecința păcatelor noastre, a avorturilor, a desfrânării…și mai ales, fără îndoială, rezultat al trădării de decenii a Dreptei Credințe, pas cu pas, compromis după compromis care au izbit ca un puhoi învolburat în constiința ortodoxă, diluand-o și slăbanogind-o, diminuându-i puterea de apărare împotriva ereziilor- porțile iadului. Aceasta s-a făcut în ascuns, cu dibăcie și viclenie, planificat, urmărind o țintă la care Mântuitorul face referire în Luca 18:8, știut fiind că prin Sfânta Ortodoxie este ținut legat antihrist și slugile lui. Toate acestea au atras dreapta mânie dumnezeiască asupra poporului, de aceea se impune a conștientiza greșelile dogmatice prin care hulim Duhul Sfânt și a purcede cu toții de la vlădică la opincă, la lepădarea lor imediată spre a nu fi osândiți ca dușmani ai Bisericii, la dispariție și la venirea altor neamuri asupra noastră.
În loc de pocaință, în ianuarie a avut iarăși loc așa zisa săptămână de rugăciune ecumenică, care în realitate este hulă la adresa Duhului Sfânt! O noutate, o inovație în afara învățăturii Bisericii, o blasfemie! Se batjocoresc Sfintele Canoane Apostolice 45, 46 si 64, Canonul 6 Laodiceea…, precum și Toți Sfinții și Mucenicii care timp de 1000 de ani au păstrat cu jertfă de sânge, puritatea Credinței daruită nouă de Dumnezeu și pe care acum noi o întinăm făcând compromis cu erezia, hulind în acest fel Duhul Sfânt. Suntem blasfemiatori și atunci când refuzăm sfaturile marilor părinți cu privire la unele rătăciri, despre care ei ne-au avertizat cu grijă păstorească, însă mândria duhovnicească nu ne îngăduie a cerceta duhurile cum ni s-a poruncit sau a ne smeri și lepăda de ele, ci alegem amăgirea-adică moartea, de dragul unui oarecare idol.
Preacinstiți Arhierei,
Și amintim pe una definitorie, ce a fost pregatită timp îndelungat, apoi împodobită și înfrumusețată spre a lua ochii, dar… „afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul”. Sau mai bine zis un veritabil cal troian, numit Acodul de la Balamand din 1993, care pus să tragă plugul, a arat constiința multor generații, a zeci de promoții din cadrul facultaților și seminariilor teologice, a nivelat-o în mod sincretist, a pervertit-o și a abătut-o de la învățătura cea dreaptă a Bisericii, inoculând unei prea mari părți a clerului ortodox, minciuna că erezia papistașă, are Har, Sfinte Taine, Preoție și că ar fi soră geamană a Sfintei Ortodoxii, „uitându-se” că papismul a pierdut la 1054 criteriul de bază ce ancorează în dumnezeiasca Ortodoxie, respectiv succesiunea apostolica, prin schismă și nenumărate erezii hulitoare.
Acest acord este piatra cea mare de poticnire pentru noi și cu atât mai greu de acolit cu cât este rezultat al unui război dus 1000 de ani de către dușmanii Dreptei Credințe, pe care au vrut-o subjugată, „unită”, sub papucul unui împărat lumesc, respectiv al papei de la Roma. Acest zeu păgân, după ce a folosit tunul, sabia, ștreangul, roata, înecarea, focul, biciul, lanțurile și cele mai demonice chinuri spre a obține „unirea” tălhăreasca gen Lyon sau Ferara-Florența, nu mai dărâmă bisericile ci vine prin acest acord și altele cu punga lui Iuda, și pentru 30 de arginti cozile de topor instalează ghilotina cu scopul de a decapita dreapta, dumnezeiasca și singura mântuitoare învățătură ortodoxă.
Astfel pct. 14 din acest document blasfemiator, prevede că:” Potrivit celor spuse mai înainte, Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică se recunosc reciproc ca Biserici-surori, responsabile împreună de menținerea Bisericii lui Dumnezeu în credincioșie față de planul divin”. Pct. 13 precizează că avem aceleași Taine, succesiune apostolică a episcopilor, unica Preoție care săvârșește unica jertfă a lui Hristos și că rebotezarea este exclusă, la fel ca și orice formă de prozelitism- așa cum menționează pct.18-.
Pct. 3o pune accent pe spălarea creierelor preoților, teologilor, dascălilor și tuturor celor cu activități pastorale și zice:
„Educația lor trebuie să fie, în mod obiectiv, pozitivă cu privire la cealaltă Biserică. Toți trebuie să fie informați, mai întâi despre succesiunea apostolică a celeilate Biserici și de autenticitatea vieții ei sacramentale.”
Totodată pct. 28 pune bazele oferirii de spații liturgice pentru ortodocșii din diaspora, în locașele de cult catolic, chiar și cu program alternativ de slujire, respectiv fiecare la anumite ore, ceea ce se și întâmplă.
Preasfințiți Episcopi
În cartea „Ortodoxia și ecumenismul” scrisă de arhimandriții Serafim Alexiev și Serghie Jazadjiev, pg 143-146 găsim dovada apostaziei acestui Consiuliu, respectiv ideologia ca „Domnul Hristos neputând face nimic a murit în zadar, ca Întruparea înca nu a avut loc, iar cel care va veni va uni toată lumea sub puterea sa”. In cartea „Ecumenismul fără mască” a vrednicului de pomenire Arhim. Haralambie Vasilopoulos, pg. 41, se arată că ecumenismul este creația sionismului internațional si este controlat prin masonerie și CMb- care este tentacul al ei-. Așadar simpla prezență a BOR În acest organism satanic este o colosală hulă la adresa Duhului Sfânt, o ofensă nebunească adusă Cerului, însă știm că Dumnezeu nu se lasă batjocorit și, vai, va trebui să dăm socoteală. Întrucât în cartea „Biserica Ortodoxă și ecumenismul”, pg 187 Sfântul Iustin Popovici spune că „..nu e nicio deosebire esențială între papism, protestantism, ecumenism și celelalte secte, al căror nume este „legiune”, înțelegem fără dubii că prin ecumenism și CMb am intrat ca orbii în „legiunea” , care în final ne va arunca de pe stâncile din Gadara.
Pe acest fond al decăderii noastre, ați transferat blasfemiile Balamandului (și Chambesy…) pe băncile școlilor de teologie, smintind pe cei care urmau să păstorească și care au devenit victime a unei lucrături viclene, pusă la cale de năimiți în slujba tatălui minciunii, cu efecte duhovnicești nefaste. Deci încă din 1993 ați recunoscut oficial ca Biserică, cea mai mare erezie a ultimului mileniu, papismul, pe care ni l-ati făcut „soră”, spre pierzania noastră. În acelasi an ereticii monofiziți, prin Acordul de la Chambesy au fost recunoscuți oficial de BOR, ca fiind Biserică Ortodoxa (deși aceia resping Sfintele Sinoade Ecumenice 4,5,6,7,8,9), fapt care reprezintă o altă blasfemie la adresa Duhului Sfânt. Profesorul Ioan Vlăduca în cartea sa „Despre monofizism” explică foarte clar și pe înțelesul tuturor de ce monofiziții nu sunt ortodocși, carte pe care o recomandăm celor interesați, precum și Proloagele (pg. 556 si altele). Urmare a intensificării mincinosului „dialog al dragostei”, dușmani înverșunați ai Sfintei Ortodoxii, au organizat un sinod în Creta 2016, unde, datorită păcatelor noastre, ați cedat presiunilor și ați acceptat ca ereziile să fie numite Biserici, apoi ați venit cu scuza inadmisibilă din punct de vedere ortodox, că „ce să facem, dacă ele își spun așa?”!. Dacă luăm ca exemplu acordul de la Balamand care a provocat mari daune, cu cât mai mult rău va face tâlhăria din Creta,- despre care spuneți că e de bine pentru Dreapta Credință?! Ori asta nu e hulă și minciună?
Regulamentul tiranic prin care episcopii au fost privați de vot și prin care s-a desființat principiul de bază: sinodalitatea; ofensiva dată împotriva Crezului prin recunoașterea ereziilor ca Biserici și a Consiliului Mondial al bisericilor ca organism de bază prin care se tinde a se realiza unirea; prezența ca invitați oficiali a unor delegații ale comunităților eretice la deschiderea lucrărilor Sinodului și alte grozavii stipulate în documente, nu sunt de natură a ne liniști, ci a ne îngrozi, cu atât mai mult cu cât porțile iadului au fost întărite chiar de ierarhia ortodoxă- lucru nemaiîntalnit în istoria sinoadelor ecumenice.
Cum dar sa nu vină urgia lui Dumnezeu, dacă în loc de îndreptare mărim hăul lepădării de El?!
Cum dar să nu vă întrebăm nedumeriți: de ce si cu ce scop ne abatem de la Cale- de la calea Sfintilor Parinti?!
Toată cinstea și evlavia o arătăm și ne închinăm în fața păstorilor ce apară Ortodoxia și nu fac vreun compromis în ale credinței, le sărutăm mâna și urma pașilor ce duc turma la mântuire!
Pentru noi este foarte trist că suntem nevoiți să ne ridicăm cu jalbe către păstorii noștri și să atragem atenția acestora că se abat de la Dogmele, Canoanele și învățătura Bisericii, de la ceea ce ne-au predanisit Sfinții Apostoli și Părinți, de la ce ne-a lăsat Sfânta Tradiție! Deși o facem cu toată dragostea pentru Sfânta Ortodoxie, pentru preasfințiile voastre și tot poporul, nu ne doream așa ceva, ci am fi vrut să auzim și să vedem „tunete și fulgere” în predici, care să pună pe goană lupii, iar pe cei aflați în afara staulului să-i convingem cu o atitudine tranșantă și nemincinoasă, că îi iubim și de aceea le spunem adevărul, chemându-i să revină în Biserica cea Una, spre mântuirea lor. Fără succesiune apostolică nu poate fi Biserică (deci nici mântuire), iar aceasta există numai în Sfânta Ortodoxie, nu la catolici, monofiziți, anglicani, protestanți, neoprotestanti!
Preacinstiți Ierarhi
D. Sfântul Nicolae Velimirovici învinuia Ierahia din Vest, că prin negrija față de turmă a rupt de Biserică si a dus în erezie popoare întregi. Noi, în loc să tragem învățăminte și să avem țintă Rasaritul Cel de Sus, ne îndreptăm privirea către Apusul apostat , și poftim cu nesaț către acela care oferă cu zâmbet viclean desfătări nălucitoare ce ne împiedică să vedem gura deschisă a balaurului a cărui bale amorțitoare ne-au cuprins deja, ba au pătruns din nenorocire și în învățamăntul teologic îmbolnăvind constiința ortodoxă pe parcursul a zeci de ani.
Mai jos venim doar cu câteva mostre privind modul cum atragem prin hule și blasfemii dreapta mânie a lui Dumnezeu, culese din predici sau alte împrejurări, pe care le respingem și combatem, nu de la noi, ci strict patristic, din dorința sinceră a arăta drama în care se află Sfânta Ortodoxie și a ajuta la mântuire pe frații si surorile noastre ce iubesc Dreapta Credință, dar nu stiu că lupi îmbrăcați în blană de oaie sunt pe unele tronuri și o sfâșie, și mai ales dorim să facem cunoscut preoților, cu dragoste și smerenie, că au fost privați în mod cu totul abuziv și viclean de adevărata învățătură ortodoxă, cu scopul arătat mai sus.
Rugăm a nu fi înteleși greșit! Noi nu judecăm pe nimeni, nici nu scoatem în evidență păcate personale, nici nu intenționăm să învățăm pe alții, nici nu facem pe drepții, nici nu încercăm nici nu vrem să teologhisim, nici nu inovăm, nici nu răstălmăcim, ci, ca datornici Cerului, facem cunoscute cu multă durere și sinceritate, niște abateri concrete de la dogme sau învățătură, care în mod inerent afectează Credința și mântuirea noastră, deoarece orice cugetare eretică propovaduită- fie și ca o iotă sau cirtă- reprezintă blasfemie, așa cum Domnul Iisus ne-a arătat la Matei 5:17-20.
Și întrucât Sfântul Grigorie Teologul ne învață că „Prin tăcere Îl trădăm pe Dumnezeu”, nu putem ignora acest avertisment, cu atât mai mult cu cât Sfântul Ignatie Brianceaninov în acord cu Toți Sfinții, ne spune că:”Tăcerea asupra apostaziei este criminală”! Așadar:
1.„…deși acela a trecut de la ortodocsi la catolici, este sfânt! Să nu avetiț nici o îndoială că este sfânt..!”- este o afirmație făcută în predică, în fața a sute de credincioși, reprezentând bineînțeles efectul nociv lăsat de calul troian din învățământul teologic, cu consencințe fatale pentru constiința ortodoxă și observate adesea, din nefericire, la o mare parte a clerului- motiv pentru care s-a și întemeiat jalba noastră, și pentru a fi ca un semnal de alarmă.
Astfel, luând curaj din cuvintele sfinților, afirmăm conform învățăturii ortodoxe, că: în afara Bisericii nefiind succesiune apostolică, nu există sfințenie, nu există Sfinte Taine, Har, Preoție…, iar papistașii sunt sub anatema Sfintelor Sinoade Ecumenice pentru nenumăratele lor erezii hulitoare. Nu poate cineva să fie sfânt, plecând din Biserica Domnului și intrand într-o adunare lumească, păgânească, blasfemiatoare. Este exclus! În acest sens aducem în atenție doar câteva minunate lucrări dumnezeiești, care lămuresc fără urmă de îndoială că numai în Sfânta Ortodoxie lucrează harul mântuitor al Prea Sfintei Treimi:
a.– Maica Domnului încă din anul 1280, în Sfântul Munte Athos i-a numit pe papistași: „dușmanii mei și ai Fiului meu”!
La acea vreme, Împaratul Bizanțului Mihail al VIII lea Paleologul și Patriarhul Vekkos, încercau să impună unirea tâlhăreasca de la Lion din 1274, dictată strict de interese politice. Întrucât monahii din Sfântul Munte se împotriveau ferm prin epistole și în fapt acestei samavolnicii, sunt trimiși ostași latini, cruciați și clerici papistași spre a impune cu forța unirea cu Roma eretică. Aceștia asaltează Sfintele Mănăstiri care nu se supun, le incendiază, viețuitorii sunt tăiați cu sabia, spânzurați, înnecați sau vânduți robi la barbari sau evrei. În acest context Maica Domnului prevestește urgia și numește autorii ei. Cum dar să fie sfințenie la aceia care sunt dușmani înversunați ai Sfintei Ortodoxii de 1000 de ani? În link-urile de mai jos este arătată pe scurt Minunea de la Sf Manastire Zografu, când Maica Domnului vorbește din icoana monahului Cosma, precum și starea înfiorătoare la care au ajuns trupurile a 7 clerici ortodocși care au acceptat atunci să slujească cu papistașii și să-l pomenească pe papa, atrăgând blestemul asupra lor:
Atasăm aici și un articol foarte bun, publicat de Chilia Buna Vestire din Sfântului Munte Athos pe site-ul „marturieathonita.ro” în 2013, care completează cele de mai sus și în plus arată desfășurarea Sinodului Tâlhăresc de la Ferara-Florența 1438-1439 și lupta neînfricatului ierarh Sfântul Marcu Eugenicul în apărarea învățăturii dumnezeiști a Sfintei Ortodoxii, pe care papalitatea eretică o voia îndepărtată și înlocuită cu o învățătură omenească (insuflată de cel viclean), condamnată și anatemizată de Sfinte Sinoade Ecumenice.
b. –Prea Sfânta Treime, lămurește fără echivoc, definitiv și irevocabil, prin plăcutul Său Marele Făcător de Minuni, Sfântul Ierah Spriridon, în Corfu la 12 noiembrie 1718 , printr-o înfricoșătoare și colosală minune, că adunarea papistașă nu este plăcută lui Dumnezeu! Din păcate această deosebită lucrare dumnezeiască este foarte puțin cunoscută pliromei deși ea singură face cât o facultate de teologie pe segmentul papismului, fiind ușor de înțeles și de cei simpli și de cei școliți. La Primul Sinod Ecumenic, Sfântul Spiridon a arătat Taina Sfintei Treimi, un Dumnezeu în Trei Persoane, iar în Corfu lămurește fără vreo urmă de îndoială că papismul este urâciune în fața lui Dumnezeu. Săgețile de foc pornite din turla Catedralei din Corfu și făclia purtată de Sfântul Călător, au provocat explozia depozitului de muniție din cetatea garnizoanei ocupanților venețieni, provocând un mare cutremur și moartea a circa 1000 de persoane. Pedeapsa Cerului s-a produs ca urmare a faptului că latinii voiau să facă un altar de rugăciune în Catedrala Ortodoxă, inovație la care preotii s-au opus, însă fiind amenințați au cerut cu lacrimi intervenția Sfântului Spiridon, care nu a pregetat să vină în ajutorul fiilor săi. Astfel în doua nopți consecutive i s-a aratăt în vis comandantului Andrei Pizzani, poruncindu-i ferm să nu facă ce și-a pus în plan, că nu-i va fi bine. Deși acela s-a speriat foarte tare, totuși s-a lăsat convins de către teologul său Francisc Frangipani să ducă la bun sfârșit cele propuse, pe motivul că este o lucrare plăcută lui Dumnezeu. Astfel în a treia noapte, la 12.11.1718, Sfântul Spiridon trimis de Dumnezeu, a săvârșit această minunată lucrare dumnezeiască, în urma căreia comandantul a fost sugrumat de 2 grinzi desprinse din tavan, în timp ce la 1000 km în palatul familiei sale din Veneția, tabloul său a fost făcut scrum de o sageată de foc, fără alte daune.
Francsisc Frangipani a fost găsit mort cu rușinea trupului în mână în afara cetății, acolo unde se scurgea canalizarea, dus acolo de îngerii Cerului, ca răsplată pentru sfaturile sale.
Ne punem întrebarea: dacă pentru un lucru încă nefăcut pedeapsa a fost atât de înfricoșătoare, ce va fi cu noi, care ne rugăm cu ereticii; pervertim conștiința ortodoxă; inoculăm clerului ideea că „ridicarea anetemelor” de la 1965 este un lucru bun; renunțăm la Sinodicon; modificăm cărțile de cult și Sfintele Slujbe; credem în existența mai multor Biserici și că papa este frate arhiereu întru Hristos; considerăm cea mai mare erezie din veac, ecumenismul, ca fiind necesar și liant de unire, prin organizația masonică Consiuliul Mondial al „bisericilor” unde suntem membri alături de toate sectele?!
Oare nu se știe că Bukov în Ardeal a ras cu tunul 300 de biserici, a desființat monahismul, a ucis mulțime de români, a trecut cu forța în erezie, sub papucul papei pe frații noștri?! Părintele Necula, este cu adevărat înzestrat de Dumnezeu cu mulți talanți spre a-i investi în via Sa, îmbogățind-o și lărgind-o, însă pierzând cugetul ortodox urmează – și o spunem cu durere- fără sa vrea, lui Atanasie Anghel- pierzătorul multor români ortodocși. Fie ca Domnul să-i dea pocăință spre mântuire și să-l lumineze să înțeleagă, că tot așa de „puțâtoare” era și ortodoxia grecilor oropsiți și sărăciți de venețieni si turci, dar iubită de Dumnezeu care a făcut această colosală lucrare, spre a o păstra curată și neîntinată de luxul venețian.
c.-Sfântul Ierarh Petru Movilă, consemnează personal în Proloagele de la Pecerska, o mare și frumoasă lucrare dumnezeiască petrecută la Alba Iulia pe timpul Marelui Voievod Mihai Viteazul, minune care din nefericire este la fel de puțin cunoscută (ca și cea din Corfu) în popor, deși lămurește fără tăgadă, unicitatea Bisericii. Românii doreau să construiască o biserică în oraș, însă papistașii se împotriveau zicând că ei au credința cea dreaptă și propuneau discuții teologice.
Atunci Domnitorul nostru le spune acelora:„Voi nu sunteți mărturisitori ai dreptei credințe, căci nu aveți harul Sfântului Duh în biserica voastră. Noi însă, fiind dreptcredincioși, avem puterera cea adevărată a harului Sfântului Duh, cu care și cu fapta suntem gata întotdeauna s-o aratăm, cu ajutorul lui Dumnezeu”.
Fiind de acord și unii și alții, se face sfințirea apei în mijlocul cetății, în văzul mulțimilor, ortodocșii și papistașii separat,apoi vasele se sigilează și sunt puse sub paza dublă pentru 40 de zile. În urma unei descoperiri dumnezeiești, se verifică vasele în a 25-a zi, ocazie cu care toți constată ca apa catolicilor deși fusese și sărată, se împuțise și emana o duhoare insuportabilă. Văzând această mare minune toți latinii au strigat:”Adevărată este credință grecească pe care o ține domnitorul”, i-ar unii dintre ei s-au convertit la Ortodoxie. Așa a ajutat Dumnezeu poporul cu „ortodoxie puțâtoare” să-și ridice biserică la Alba Iulia, precum vedem în articolul alăturat. Slavă Ție Doamne!
d.-Sfântul Nectarie în cartea sa „De ce papa și supușii lui, s-au despărțit de Biserica lui Hristos” arată că Sfântul Patriarh Fotie cel Mare a salvat Sfânta Ortodoxie în fața papistașilor care își afirmau hegemonia în Bizanț. Spune Sfântul Nectarie că dacă Sfântul Fotie cel Mare nu exista, atunci nici Ortodoxia nu dăinuia, datorită expansiunii papismului, căruia Sfântul Fotie îi pune stavilă și mai ales prin aceea că anatemizează prin Sfântul Sinod 8 Ecumenic din 779-880 erezia Filioque. Însuși titlul cărții e sugestiv și nu lasă loc de interpretări.
e.-Sfântul Paisie de la Neamț, marele luminător al românilor , slavilor, grecilor…are un cuvânt de foc despre catolici, pe care, ca fiu al Bisericii, îi da anatema. Acest uriaș păstor de Duhul Sfânt luminat, prieten și casnic al Domnului nostru Iisus Hristos, nu a stat pe gânduri când a fost vorba să apere turma, ci a scos „sabia” și a ieșit la luptă împotriva lupilor, surpând această poartă a iadului, care este papismul și Unia (greco-catolicismul):
„Au eretici sunt râmlenii (romano-catolicii) cu al lor papa? Bine știu că vei zice că sunt eretici. Și de vreme ce sunt eretici, precum cu adevărat sunt, atunci Sfânta noastră Biserică îi afurisește pe dânșii. Și pe care Sfânta Biserică îi afurisește și eu, împreună cu Biserica, fiul ei fiind, îi afurisesc…Unia (greco-catolicismul n.n.) este o așchie desprinsă de la Sfânta Biserică a Răsăritului și unire cu necredincioasa, ca să nu-i zic biserica râmlenească. Unia este înșelăciunea diavolului, ce-i vânează pe cei nesocotiți întru pierzanie. Unia este un lup răpitor de suflete în piele de oaie.
Unia este veninul aducător de moarte, în chip de miere, ce pierde sufletele. Unia este mlădița înainte-mergătoare a antihristului, ce ademenește cu măgulire pe cei neștiutori întru pierzanie. Unia este prăpastia iadului pentru cei ce nu au parte de cuget.. Unia este Iuda, ce cu lingușitorul sărut a vândut Credința Pravoslavnică. Unia este ca și râmlenii (catolicii) eretici. Cum dar uniații (greco-catolicii n.n.) nu sunt râmleni, când toate dogmele Credinței Ortodoxe le-au călcat în picioare și pe cele râmlenești le-au adoptat, zicând cu nerușinare, precum că Duhul Sfânt purcede și de la Fiul? Și papei de la Roma, adevăratului eretic, aceluia i se închină și, în loc de Hristos, pe el de căpetenia bisericii îl au…”
f.– Sfântul Ierarh Ignatie Briancianinov, arată în superba scrisoare de mai jos, că nu există sfințenie și mântuire în afara Sfintei Ortodoxii. Așa cum și precizează, expune învățătura Bisericii dumnezeiești, a Sfinților Părinți, nu a sa personală. Avem datoria de a ne cunoaste Credința, de a ne apropia de Domnul Hristos, de a crede în unicul Răscumpărător, de a face faptele mântuitoare ale credinței, care nu sunt aceleași cu faptele bune ale firii căzute și care nu mântuiesc.
g.-Sfânta Mănăstire Paraclitu, a întocmit un studiu amplu „Despre cum s-a facut papa pe sine împărat și Dumnezeu”, în care putem vedea grozava demonie din adunarea papistasă, promovată nebunește și în mod cu totul criminal de papa. Părinții Sf. Mănăstiri merg pe firul istoriei și ne arată cum s-au rupt papistașii de Biserică încă înainte de 1054, ne prezintă ereziile în care au căzut (și care sunt condamnate de Sfintele Sinoade Ecumenice) precum și crimele de neînchipuit chiar și de către barbari, săvârșite de-a lungul secolelor împotriva Sfintei Ortodoxii, începand cu așa zisele Cruciade și până în zilele noastre, respectiv masacrarea a 1.500.000 sârbi -care au refuzat în timpul celui de al II lea Razboi Mondial să treacă la greco-catolicism- și dezmembrarea Iugoslaviei din anii 90. Câteva cuvinte ale lui Dostoievski, prinse în acest document la pg 28 lămuresc în deplin adevăr starea în care se află papismul:
,,Catolicismul roman nu mai este Creștinism… Catolicismul este o credință necreștină…”
h.-Mulțime mare de Sfinți au propovăduit după 1054, cu mare râvnă oral și în scris despre rătăcirea latină, în apărarea turmei de lupii înfricoșători. S-au pronunțat Sinoade Locale, s-au scris enciclice prin care Patriarhii s-au adresat întregii plirome, arătând prăpastia papistașă, spre ocrotirea ortodocșilor. În articolele de mai jos avem câteva mărturii de la Sfinții Părinți până în zilele noastre, precum și preafrumoasa și prea lămuritoarea scrisoare a Patriarhilor Răsăritului de la 1848, adresată tuturor ortodocșilor (dar și papei ca răspuns la aberațiile aceluia), în care expun punctual și cu maximă claritate de ce papistașii sunt eretici și lipsiți de har:
i. Sfantul Grigorie Palama, prin luptă și jertfă mucenicească a făcut posibilă o mare biruință a Dreptei Credințe împotriva atacurilor papistașe apărute în vremea sa, respectiv că:”rugăciuniea minții era o eroare eretică”, că „la Schimbarea la Față a Mântuitorului pe muntele Taborului, a fost o lumină materială creată”…, victoria fiind proclamată la Sinodul 9 Ecumenic, unde Sfinții Părinți, în Duhul Sfânt, au consfințit ortodoxia isihasmului batjocorit de catolici, au dogmatizat despre harul dumnezeiesc, energiile necreate și lumina taborică combătute de aceia, și „au condamnat erezia harului creat și teologia eretică a lui Varlaam”, apărând astfel turma de învățături pierzătoare de suflet, insuflate de tatăl minciunii.
iar pentru o mai bună cunoaștere a tuturor demonicelor erezii recomandăm cartea părintelui Vladimir Guettee:
Papalitatea este cel mai înverșunat dușman al Sfintei Ortodoxii după 1054, pe care dorind să o supună a inițiat asa zisele „cruciade”, nu pentru apărarea Dreptei Credințe, ci pentru desființarea ei si acapararea de teritorii:
Deși lista dovezilor este nesfarșită, credem că cele câteva exemple lămuresc orice om de bună credință, că pe pământ și în cer este o singură Biserică Sfântă, Sobornicească și Apostolească, luptătoare și biruitoare, cu un singur cap, Domnul Iisus Hristos! Toate celelalte așa zis „biserici” recunoscute ca atare și la sinodul tâlhăresc din Creta, sunt adunări ale oamenilor înșelați de diavol, indiferent ca e papa, Luther, Calvin …, cărora din dragoste nefățarnică, avem datoria să le spunem adevărul, fără nici un compromis și cu nădejdea că se vor întoarce și se vor mântui. Amin!
2. „Origen este sfânt”- se afirmă adesori în mediul clerical. Ori știm că este hulă a nesocoti ceea ce Duhul Sfânt a hotărât prin Sfinții Părinți la Sinoadele Ecumenice 5,6,7,8,9 – devenite dogmă pentru noi. Însă pricina de poticnire este tot învățământul teologic, întrucât în seminarii și facultăți se studiază intens acest eretic fără a se menționa abaterile sale de la adevăr, sau căruia i se găsesc astăzi scuze inadmisibile dpdv ortodox. În plus prin tipărirea scrierilor lui Origen de către Institutul Biblic, încrederea seminariștilor și studenților sporește, dar mărește rana provocată de erezie trupului Bisericii, precum și blasfemia care negreșit atrage mânia dumnezeiască asupra poporului.
Marea responsabilitate pentru afrontul adus Cerului o poartă fără doar și poate Ierarhia care în loc să vegheze, știrbește ea însăși cu ușurătate Sfintele Dogme, urmând exemplul cardinalilor despre care Sfântul Nicolae Velimirovici spunea că au prăbușit în erezie popoare întregi. Dar noi cei simpli, suntem lipsiți de responsabilitate? Firește că nu, deoarece avem porunca de la Duhul Sfânt să cercetăm duhurile „fiindcă mulți prooroci mincinoși au ieșit în lume”-1 Ioan 4:1. Numai învățătura Bisericii este infailibilă, deoarece ne-a fost dată de Duhul Sfânt prin Sfinții Părinți de la Sinoadele Ecumenice, iar încercarea de reabilitare a lui Origen ne poziționează cert, ca luptători împotriva lui Dumnezeu- faptă cu urmări gheenice.
Spre deplină lămurire, dăm câteva exemple de la Sfinți:
a. Sfântul Nectarie are un cuvânt extraordinar despre însemnătatea Sinoadelor Ecumenice, prin care îndepărtează orice urmă de îndoială ca Origen ar fi putut fi nedreptățit: „Cele șapte Sinoade sunt stâlpii de neclintit ai Bisericii pe care ca pe niște piedestale și temelii sigure, se sprijină întregul edificiu al creștinismului. Cele șapte turnuri prea înalte ale adevărului care au fost înălțate pentru paza dumnezeieștii dogme, care ni s-a revelat din Cer. Cele șapte fortificații ale Ortodoxiei, care au păzit sfintele tradiții de sofismele ereticilor. Cele șapte harisme ale Duhului Sfânt, care stabilesc și luminează pe cei ce stau întru întuneric și în umbră și îi sfințesc pe credincioși. Cele șapte flaute ale teologiei care au biruit trâmbițele ritorilor și sofiștilor.”
b. Sfinții Părinți ai Sinodului 5 Ecumenic „au supus și au stricat dogmele lui Origen”,”precursor al nihilismului atotputernic astăzi, în postmodernitate” și „au avut de lămurit mai multe controverse stârnite, întreținute și promovate de susținătorii învățăturilor eretice referitoare la Persoana Mantuitorului Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, dar provenite și din rătăcirile unui autor de talia lui Origen.
d. Părintele Dumitru Stăniloaie care a tradus și comentat cartea Sfântului Ioan Scărarul, spune că:
„Sunt mulți astăzi, chiar dintre teologi, care ar dori o reabilitare a lui Origen. Nu-și dau seama că origenismul duce la devalorizarea mișcării sau a efortului personal, a importanței timpului pentru mântuire și deci a persoanei. Totul duce automat la fericire. Iar din ea se cade iarăși. Origenismul e o teozofie sau antropozofie, sau panteism …” -a se vedea mai pe larg nota 19 din art. atasat mai sus la 2c-.
g. Cuviosul Chiriac Sihastrul, din locașul Suchiului, cel căruia îi slujea un leu mare și înfricoșător, ce-i păzea verdețurile de capre și chilia de tâlhari, este pomenit la 29 septembrie, iar în Proloage în vol I, pg 112, găsim:”Întru această vreme se înmulţea eresul lui Origen, pentru dezrădăcinarea căruia Sfântul Chiriac a suferit multe osteneli şi, cu rugăciunea şi cuvântul, pierzând ereticeasca şi fără de Dumnezeu învăţătură, pe cei înşelaţi i-a întors de la amăgire, iar pe dreptcredincioşi i-a întărit în credinţă, de care lucru grăieşte Chiril, scriitorul cărţii acesteia, aşa: Eu, zice el, ieşind atunci din Lavra marelui Eftimie, am mers în Lavra Sfântului Sava, la părintele Ioan, episcopul cel din linişte (sihăstrie) şi am fost trimis de dânsul, cu cărţi, la ava Chiriac, înştiinţăndu-l de războiul ce a fost cu ereticii în Sfânta Cetate şi rugându-l pe el să se ostenească în rugăciuni către Dumnezeu, ca degrabă să cadă învăţăturile lui Hon şi Leontie, căpeteniile ereticeşti, care bârfesc asupra lui Hristos hulirile lui Origen. Şi, sosind eu la locaşul Suchiului, am mers la peştera Cuviosului Hariton şi, închinându-mă fericitului Chiriac, i-am dat scrisoarea şi i-am spus şi din gură cele ce-mi poruncise minunatul Ioan Sihastrul.”
Nu putem să nu remarcăm un lucru extrem de important: respectiv acela că în iad se află „sfinții” monofiziților: Sever și Dioscor, Eutihie, Apolinarie…recunoscuți de BOR ca fiind ortodocși prin Acordul de la Chambesy din 1993, și în documentele căruia se stipulează ridicarea anatemelor date la Sinodul 4 ecumenic întărite de 5,6,7,8), curățirea cărților liturgice și de cult de referirile la aceia ca fiind eretici,… ceea ce reprezintă blasfemie ce atrage mânia cerului.
i. Mănăstirea Petru Vodă, publică un articol în care atrage atenția celor prinși în curentul origenisto-ecumenist și prezintă motivele pentru care trebuie să ne delimităm de învățătura lui Origen. Institutul Biblic și învățământul teologic, chiar de ar promova origenismul din neștiință este tot păcat și hulă, întrucât Sfântul Ignatie Brianceaninov spune clar că „neștiința este cel mai sigur iad”.
In art de mai jos sunt cuprinse hotărârile Sfântului Sinod 5 Ecumenic, respectiv anatemizarea ereziilor origeniste:
j. Sfântul Ignatie Briancianinov, are pentru noi un „sfat nemincinos și bun” de la Sfinții Părinți, o învățătura minunată, lămuritoare, aducătoare de pace și bucurie în suflet și păzitoare a minții și inimii „de otrava eresului și a minciunii”, punându-ne „înaintea ochilor căderea preaînvățatului Origen, a lui Arie cel iscusit în certuri, a lui Nestorie cel bun de gura…”, precum vedem în continuare:
„Iarăși îți aduc, fiu credincios al Bisericii de Răsărit, cuvânt de sfat nemincinos și bun. Acest cuvânt nu e al meu: este cuvântul Sfinților Părinți. De la ei vin toate sfaturile mele. Păzeste-ți mintea și inima de învățătura mincinoasă. Nu vorbi despre creștinism cu oameni molipsiți de învățături mincinoase; nu citi cărți despre creștinism scrise de dascăli mincinoși. Adevărul se află în tovărășia Duhului Sfânt: El este Duhul Adevărului. Minciuna o însoțește și o ajută duhul diavolului, care este minciună și părintele minciunii.
Cel ce citește cărțile dascălilor mincinoși intră negreșit în părtășie cu duhul viclean și întunecat al minciunii. Lucrul acesta să nu ți se pară ciudat și de necrezut; așa spun răspicat luminătorii Bisericii, Sfinții Părinți.(…)
De ce ți-ai îngăduit a-ți mâzgăli de tot tablele sufletului cu felurite cugete și întipăriri neduhovnicești, fără a lua aminte cu înțelepciune și fereală:”Cine este scriitorul, ce scrie el?”, curăță cele scrise de scriitori străini, curăță prin pocăință și lepădarea a tot ce este împotrivitor de Dumnezeu.(…)
Nu-ți este îngăduit să citești alte cărți despre religie decât cele scrise de către Sfinții Părinți ai Bisericii Sobornicești a Răsăritului. Acest lucru îl cere Biserica de Răsărit de la fiii săi.
Iar dacă gândești altfel și socoți porunca Bisericii mai puțin întemeiată decât socotința ta și a celorlați de un cuget cu tine, atunci numai ești fiu al Bisericii, ci judecător al ei.
Mă numești mărginit, neluminat îndeajuns, rigorist? Lasă-mă în mărginirea și în celelalte neajunsuri ale mele: voiesc mai bine a rămâne, cu toate aceste neajunsuri, fiu al Bisericii de Răsărit, decât ca, având toate părutele calități, să mă fac mai deștept decât ea și, ca atare, să-mi îngădui a nu-i da ascultare și a mă despărți de ea. Adevăraților fii ai Bisericii de Răsărit le va face plăcere glasul meu.(…)
Marii bineplăcuți ai lui Dumnezeu, care au cunoscut neputința cea de obște a tuturor oamenilor, s-au înfricoșat de otrava eresului și a minciunii. Ca atare, ei au fugit cu toată râvna de împreună vorbirile cu oamenii molipsiți de învățăturile cele mincinoase și de citirea cărților eretice. Având înaintea ochilor căderea preaînvățatului Origen, a lui Arie cel iscusit în certuri, a lui Nestorie cel bun de gură și a altor bogați în înțelepciunea acestei lumi, ce au pierit din pricina nădăjduirii în sine și a părerii de sine, ei au căutat mântuirea și au aflat-o în fuga de învățăturile mincinoase, în ascultarea de Biserică până în amanuntele cele mai subțiri…”
3. Francisc de Assisi – se sustițne, că este sfânt, însă este o altă mare blasfemie, însușită ca urmare a pervertirii învățământului teologic și întărită de atitudinea publică a Ierarhiei față de erezia papistasă. Rugăciunile în comun, relațiile ecumeniste unde Ortodoxia este pusă pe același nivel cu erezia, emisiuni în mass mesia comune, prezența cardinalilor la Sfintele Slujbe, primirea papei ca pe un arhiereu al Bisericii, ploconirea în fața lui, îmbrățișarea acestuia, năucesc turma, smintesc, lovesc și slăbănogesc -până la moarte- constiința ortodoxă. Argumentele de la pct 1 demonstrează în mod cert că nu există sfințenie în adunarea papistașă și venim doar cu o mică completare la acelea:
Franscisc de Assisi moare la 1226 și este declarat sfânt dupa 2 ani de către prietenul său, întemeietorul Inchizitiei papa Grigore al IX -lea, adică la aproape două secole de la ruperea de Biserica cea Una.
Sfântul Ierarh Ignatie Briancianinov în cartea sa „Despre înșelare”, pag 59-60, Editura Anestis 2005, nu lasă nici cea mai mică urmă de îndoială, asupra faptului că înșelarea demonică îl stăpânea pe Francisc de Assisi:
„Ca pildă de carte ascetică scrisă în acea stare de înșelare, numită „părere” putem da lucrarea lui Toma de Kempis, numită „Urmarea lui Hristos”. Ea răsuflă o patimă subțire a dulceții și o cugetare semeață, care naște în oamenii orbiți și plini pe deasupra peste măsură de patimi, o desfătare pe care ei o socot gustare a harului Dumnezeiesc. Nefericiții și întunecații ! Ei nu pricep, că adulmecând damful subțire al patimilor care trăiesc în ei, se îndulcesc de el, socotindu-l în orbirea lor, mireasmă a harului! Ei nu înțeleg că de desfătarea duhovnicească sunt în stare doar sfinții, că înaintea desfătării duhovnicești trebuie să meargă pocăința și curățirea de patimi, că desfătarea duhovnicească nu stă în puterea pacătosului, că el trebuie să se cunoască pe sine ca fiind nevrednic de desfătare, să o alunge, dacă aceasta va începe să-i dea târcoale, să o alunge ca pe un lucru nepotrivit cu el, ca pe o vădită și pierzătoare amăgire de sine, ca pe o mișcare subțire a slavei deșarte, a cugetării semețe și a patimii dulceții. În pustnicie, au ajuns, asemenea lui Malpas, la cea mai vârtoasă înșelare demonică Franscisc de Assisi, Ignatiu de Loyola și alți nevoitori ai latinilor (Dupa căderea Bisericii de Apus de la cea din Răsărit), recunoscuți de ei ca sfinți. „Atunci când Francisc a fost răpit la cer” spune scriitorul Vieții acestuia, „Dumnezeu Tatăl, văzându-l, S-a întrebat, fiind pentru o clipă în nedumerire: cui să dea întâietate, Fiului Său Celui după fire, sau fiului după har- Francisc”. Ce poate fi mai cumplit, mai hâd decât această hulă, ce poate fi mai întristător decât această amăgire!”
Vrednicul de pomenire, George Macris , preot din Biserica Ortodoxa Rusă din Afara Granițelor, a făcut un amplu studiu în care arată lămurit, în duh patristic, înșelarea în care a trăit acest ascet latin,
„…Nu se poate închipui o mândrie mai mare decât gândul infailibilităţii (negreşelniciei) personale . Această cădere nu putea să nu afecteze spiritualitatea lui Francisc şi, în general, spiritualitatea romano-catolicilor. Asemenea Papei, şi Francisc suferea de mândrie. Acest lucru se poate vedea din cuvântul său de despărţire către franciscani, atunci când a rostit: “Acum mă cheamă Dumnezeu, şi vă iert pe toţi, fraţilor, atât pe cei de aproape, cât şi pe cei de departe, de toate greşelile şi răutăţile, şi vă şterg păcatele atât cât îmi stă în putere”. (…)
În sfârşit, aşa cum am arătat mai sus, mistica lui Francisc din Assisi arată că acest mult-cinstit întemeietor al Ordinului Franciscanilor şi-a trăit viaţa într-o înşelare crescândă, începând din clipa în care a auzit porunca de a înnoi biserica romano-catolică, în vedenia lui Hristos cel răstignit avută pe Monte La Verna, şi până în ceasul morţii sale. Oricât de uimitor le-ar putea părea unora, el a avut multe trăsături specifice lui Antihrist, care se va arăta şi el feciorelnic, virtuos, foarte moral, plin de dragoste şi milă, şi care va fi privit ca sfânt (ba chiar ca Dumnezeu) de către cei care au înlocuit Sfânta Predanie a Bisericii cu un romantism carnal.
Lucrul trist este faptul că dobândirea unei adevărate legături duhovniceşti cu Hristos nu a fost niciodată posibilă pentru Francisc, căci, aflându-se în afara Bisericii lui Hristos, îi era cu neputinţă să primească Harul dumnezeiesc sau vreunul dintre darurile Sfântului Duh. Darurile sale, însă, au venit de la un alt duh„.
Considerăm că alte dovezi despre lipsa de sfințenie din adunarea catolicilor ar fi de prisos, iar cele de mai sus sunt întărite de Sfântul Nicodim Aghioritul, în Pidalion- Cârma Bisericii, unde zice că papistașii sunt „eretici vechi și nebotezați”, de aceea a propovădui altceva este hulă împotriva Duhului Sfânt.
Preasfințiți părinți Ierarhi,
E. Am repetat de multe ori cuvintele mânie dumnezeiască sau urgie, pentru a sublinia efectul nenumăratelor blasfemii aduse Duhului Sfânt, iar o parte le-am amintit mai sus. Precum se poate vedea nu sunt plăsmuiri ale noastre, ci chiar se petrec în mod nefiresc în Sfânta noastră Biserică provocând, dovedit, mari daune duhovnicești. Prin aceste hule, mulțime de păcate și lipsă de pocăință, supărăm pe Dumnezeu și atragem „îngrozirea Lui cea dreaptă” precum la Potop, sau Sodoma. Apusul, care după ce s-a răzvrătit, și-a pierdut Harul devenind aidoma acelei cetăți, însă obiceiurile lui satanicești le impune nouă prin „falanga a 5 a”, aducând foc, pucioasă și tartru pe meleagurile noastre. De aceea ne adresăm presfințiilor voastre arhipăstori, rugându-vă cu dragoste și smerenie să luați neapărat și fără întârziere măsuri, care sa întărească Biserica, Neamul și Țara- a căror distrugere se dorește.
Așadar, vă rugăm, ca pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos, să:
a.- Condamnați ecumenismul, care este „produs al fiarei din adâncuri” și cea mai mare erezie din veac -ce înglobează toate ereziile vechi și noi. „Ecumenismul…este o construcție satanică a puterilor întunericului. Este o erezie imensă și înfricosătoare sau mai bine zis o panerezie. Este o sinteză de religii, filosofii și tradiții care urmărește o unitate nefirească și grotescă. Este o înșelăciune vicleană, urzită de un plan satanic care susține că nu există nicăieri un Adevăr unic,absolut și unitar, deci nici în Ortodoxie. Ecumenismul devine, astfel, un monstru care înghite totul, un cuptor care încearcă să amestece și să mistuie toate religiile…Ecumenismul este asemenea unei vijelii înspăimântătoare care se pregătește să dărâme, după cum își închipuie, Una, Sfantă, Sobornicească și Apostolească Biserică a Lui Hristos..
b. -Retrageți Biserica Ortodoxă Română din Consiliul Mondial al bisericilor, organism antihristic dovedit, iar prezența noastră în el, ca membru egal cu ereziile și sectele, reprezintă un afront demonic adus Cerului, cu consecințe veșnice devastatoare, cu atât mai mult cu cât prin această ramură a ocultei se „caută unitatea Bisericii”! „Ce poate fi mai hâd, mai grotesc” decât această hulă? În acest CMb, ne-am înhăitat cu cei fără succesiune apostolică care nici nu suportă cuvântul ”ortodox” și sunt luptători împotriva: învățăturii Bisericii; Sfintei Tradiții; preacinstirii Maicii Domnului; cultului Sfinților; Sfintelor Moaște; Sfintelor Icoane, răstălmăcind după voia lor Sfânta Scriptură. Spunea un părinte :„Biserica nu are ce dialoga cu aceștia, ci ei trebuie sa stea în genunchi, ca semn de pocăință, și să ia notițe, în timp ce ortodocșii îi învață cu dragoste și smerenie”. Din păcate nu se întâmplă asta în CMb ci din contră, ai noștri au fost influiențați de erezie, pe care apoi au sădit-o în vie.
e.-Interziceți rugaciunile în comun, care reprezintă urâciune în fața lui Dumnezeu și în plus arată lipsa noastră totală de dragoste față de cei din afara Bisericii (întrucât nu mărturisim adevărul mântuitor), dar și față de propriile oi care sunt smintite de astfel de „slujbe”. De asemenea rugăm interzicerea burselor la facultățile eretice papiste sau protestante, nerecunoașterea diplomelor ca având vreo valabilitate în Biserică, retragerea de pe anumite poziții a acelora care le ocupă pe baza acelor studii sau reevaluarea lor după urmarea unor studii intensive pur ortodoxe, care să-i reașeze în matca patristică;
g. -Reintroduceți Slujba Sinodiconului din Duminica Ortodoxiei întrucât reprezintă adevărată cateheză stabilită de Sfinții Părinți și zid apărător pentru turmă împotriva lupilor. Este de neapărată nevoie să cunoaștem anatemizările, pentru a nu cădea în capcane ale nenumăratelor învățături născocite de cel rău. Credem că retragerea Sinodiconului a fost impusă de ecumeniști, cu scopul clar de a nu cunoaște poporul dreapta învățătură și pentru a-l putea mâna cu viclenie, prin „dialogul dragostei” în brațele lui antihrist. Anexăm un art. cu Slujba Sinodiconului:
Așadar este de neînțeles dpdv ortodox, motivul pentru care se studiază Eliade în învățămantul teologic, însa luând în calcul ecumenismul și scopul lui, concluzia cea mai potrivită este a unui preot care zice:„Cu Eliade îi zăpăcește de cap”, adică pe viitorii păstori, care ca preoți au cea mai grea misiunue a omului pe pamânt, dar și cea mai frumoasă și măreață. Tocmai de aceea ei sunt abătuți de la cale prin diferite metode, cu scopul final de pierdere deplină de către turmă, a conștiinței dogmatice- ce reprezintă cea mai eficienta armă împotriva instaurării religiei mondiale a antihristului.
Nu putem să fim decât profund dezamăgiți, că îngăduiți ca în cadrul Facultăților de Teologie să se studieze „opera” păgână a lui Eliade, profund smintitoare și blasfemiatoare, care întinează învățătura Bisericii și conștiința cursanților. In loc să se studieze în duhul Sfinților Părinți, iată de ce duh demonic au parte bieții studenți! Oare li se spune ce zic Sfinții despre papistași, sau Origen, sau monofiziți…? Credem ca nu. Fericiți cei care după absolvire întâlnesc duhovnici de la care primesc adevărul de credință, după ce ani de zile li s-a inoculat otrava minciunii.
Vă rugăm din suflet, scoateți neapărat ereziile din învățământul teologic, altfel vom avea de dat greu răspuns la Judecată, așa cum chiar Domnul Iisus Hristos ne avertizează la Matei 5:19 :” Deci, cel ce va strica una din aceste porunci, foarte mici, și va învăța așa pe oameni, foarte mic se va chema în împărația cerurilor”. Și Se referea la iotă si cirtă, ori aici e ditamai aisbergul! Iar că „foarte mic se va chema”, înseamnă ca acela va avea parte de iad în veșnicie, după tâlcuirea Sfinților Părinți.
i.- Înlocuirea „crucilor” cu trei brațe orizontale ce se află pe turlele multor biserici, întrucât forma arată, în mod cert, că nu este Crucea pe care Domnul Iisus Hristos a purtat-o pe spate; nu este cea pe care a fost Răstignit; nu este cea care s-a arătat de către Domnul pe cer Sfântului Împărat Constantin cel Mare; nu este cea care a fost aflată de Sfânta Împărăteasă Elena; nu este cea înălțată de Sfântul Patriarh Macarie; nu este cea cu care noi ne însemnăm; nu este cea pe care o purtăm; nu este cea cu care însemnăm bucatele; nu este cea folosită la sfințirea apei sau la binecuvântarea credincioșilor de către preoți; nu este cea pe care o sarutăm în Biserică; nu este cea „rusească”; nu este cea din cimitire; nu este cea purtătoare de Har! Așadar nu reprezintă adevărata Cruce– care este armă împotriva diavolului!
Știm că înșelătorul încearcă să copieze pe Domnul nostru, în toate privințele și se arată inclusiv ca înger de lumină, spre a ne prinde în mrejele sale. Așa cum Domnul are Apostoli, Prooroci, Învățători.. are și el, dar care propovăduiesc minciuna. Are Domnul Hristos Biserică, …a făcut și el sute de pseudo-biserici – ce duc în iad oamenii înșelați. Are Domnul Iisus Hristos Cruce,…voia și el una, dar care să desființeze semnificația Crucii mântuitoare. Astfel au fost adăugate două brațe orizontale, dispuse la distanțe egale care întretaie verticalitatea cu scopul, credem noi, de a anula „toată Înălțimea, toată Adâncimea și toată Lățimea” cum spune părintele Arsenie Papacioc, despre însemnătatea semnului Sfintei Cruci făcut pe trupurile noastre, în mod corect, ortodox. Undeva, un părinte spunea ca însăși trupul nostru este făcut în formă de Cruce, mâinile întinse reprezentând brațul orizontal.
Motivatia ca ar fi voievodală, patriarhală, artă populara, nu poate înlătura suspiciunea atâta timp cât, clar, nu este Crucea Domnului. Noi nu vrem să ne închinăm, nici nu vrem să vedem pe turle decât numai Crucea cea mântuitoare a Domnului! Aceasta ni se va arăta și la Înfricoșata Venire a Doua. Noi cinstim doar Crucea Domnului nu o altă cruce, fie a Sfântului Apostol Petru, sau a Sfântului Apostol Andrei, cu atât mai mult altele de proveniență cel puțin dubioasă. Acelea nu sunt purtătoare de har și nu sunt arme împotriva demonilor, de aceea credem că este nepotrivit ca astfel de însemne să fie așezate pe biserici. Ca urmare, vă rugăm insistent, de dragul Crucii Domnului, dispuneți înlocuirea lor, lucru posibil fără un efort financiar deosebit, dar cu un câștig duhovnicesc imens.
j. Vă rugăm să luptați pentru neimplicarea României într-un razboi cu Rusia! Vă rugăm să porniți pe toate fronturile, ofensiva pentru salvarea Țării! Vă rugăm faceți tot posibilul pentru a îndepărta orice risc care ar aduce miros de praf de pușcă pe meleagurile noastre!
Vă rugăm să vă implicați ca niște adevărați părinți și păstori ai noștri ! Vă rugăm utilizați toate canalele de comunicare către Vest dar mai ales Est, făcând cunoscută dorința noastră de pace, altfel va fi mult mai tragic deznodământul decât cel de după „Ribentrop-Molotov”.
Vă rugăm nu lăsați să decidă pentru noi cei care nu reprezintă interesul poporului român, întrucât aceia au alți stăpâni.
Vă rugăm interziceți clerului a se implica public în conflictul de la granițe, prin afirmații dușmănoase la adresa Rusiei, întrucât astfel se atrag represalii împotriva noastră. Rugăm clerul să se implice strict pentru pace și neutralitate, nu să provocăm ura celor puternici care ne vor nimici. Astfel de atitudini nu sunt în favoarea Țării, a Neamului, a Credinței !
Vă rugăm insistent să vă așezați în fruntea poporului năpăstuit și să-l apărați cu orice risc, de cozile de topor în primul rând, de vânzare ca sclavi, de jaf, de risipire, de nimicire prin război sau alte metode folosite împotriva lui.
Vă rugăm nu îngăduiți să fim batjocoriți, umiliți, tâlhăriți și sărăciți ca și cum am fi o turmă fără păstor, ci urmați Sfântului Ioan Gură de Aur! Iar noi cu toții suntem datori, sa ne îndreptăm, să lepădăm smintelile, să ne întoarcem în matca ocrotitoare a dreptei credințe, pentru ca Dumnezeu să ne apere și să păzească cetatea noastră de orice rău.
De aceea, ne dorim foarte mult ca pe lângă Sfintele Slujbe zilnice, chemarea la pocăință, la schimbarea vieții, la îndreptarea obiceiurilor, la rugăciune neîncetată… să se organizeze cu multă smerenie și dragoste, neîncetat, MARI PROCESIUNI RELIGIOASE, în toate orașele și satele, în toate parohiile, cu Sfintele Moaște, cu Sfânta Cruce, cu Sfintele Icoane, chemând ajutorul lui Dumnezeu, ocrotirea Maicii Sale și mijlocirile Sfintilor! Credem că acesta ar fi cel mai grăitor demers „diplomatic” către Est sau Vest și mai ales către CER! Numai gândul la ieșirea Sfinților în procesiune cu milioane de credincioși e o mare bucurie, dătătoare de speranță. Este nevoie de implicarea totală a Preasființiilor voastre, pentru a evita efectele devastatoare provocate de viitoarele conflagrații ce par a se apropia tot mai mult, și de lăcomia diabolică a puternicilor lumii, corporații sau guverne.
Și vă rugăm, nu procedați ca pâna acum!
Am pierdut deja câteva războaie datorită lipsei de implicare din partea pliromei, cler și popor. În cel cu avorturile și „contraceptivele”- care ne-au decimat Neamul-, în loc de contraofensivă în masă, a laicatului, a preoțimii, a ierarhiei, frontul a fost abandonat și turma lăsată pradă bisturiului și nenumăratelor otrăvuri- ce au și nimicit-o. După acest genocid satanic, cu zeci si zeci de milioane de victime nevinovate, am rămas cu plânsul necontenit al propriilor prunci, ce atrage negreșit mânia dumnezeiască, pentru cruzimea incomparabil mai mare decât a regelui Irod, pe care îl vom urma. In loc să ducem un război pe viață și pe moarte cu țelul de a obține încă de la zămislire dreptul la viață a fătului uman, noi toți am recurs la acțiuni doar de fațadă, am evitat lupta fățișă și am părăsit pe cei care erau pe câmpul de bătălie în apărarea pruncilor nenăscuți, pe motivul „să nu ne pierdem pacea”. Vrednic de cinste este neamul țigănesc care și-a umplut casa de copii cu nădejdea la Dumnezeu, și vrednic de gheena este neamul românesc cu ultimele generații, care de dragul zeului comodității ne-am lăsat manipulați de mass media aflată în slujba ocultei, și am sfârșit a ne închina lui Baal Moloh. Vai nouă!
Referitor la perioada plandemiei, o parte dintre arhierei au abandonat poporul, lăsându-l la mâna „științei” ce tocmai experimenta genetic niște „medicamente” produse în laboratoare dubioase. Unii ierarhi au fost convinși de presa oficială că totul e în regulă și au îndemnat la injectare, devenind propagandiști ai sistemului, precum Ips Irineu al Olteniei, Ips Calinic al Argeșului, Ps Ignatie al Hușilor, IPS Nifon al Târgoviștei, IPS Casian al Dunarii de Jos.
Doctorul Vasile Astărăstoae arată în art. de mai sus, absurdul vaccinării și în plus prezintă câteva din mulțimile de studii internaționale care demonstrează faptic, știintific, statistic că masca este dăunătoare sănătații.
Spațiu sacru al Bisericii era în trecut singurul loc sigur de refugiu, de apărare, de vindecare, iar prin organizarea de procesiuni religioase cu Sfinte Moaște și Icoane epidemiile încetau, precum și seceta, nesfârșitele ploi, samd. Așa procedau strămoșii nostri, iar noi, de doi ani de zile suntem precum papistașii care nu cred în harul necreat al lui Dumnezeu, fiind asemenea lui Varlaam si Achindin- anatemizați de Sfinții Părinți ai Sinodului 9 Ecumenic.
Preasfințiți episcopi,
Cu multă durere în inimă v-am adresat câteva din gândurile noastre, nu din dorința de a supăra, sau a acuza pe ierarhii noștri, nici vorbă. Insă văzând drama în care se află Sfânta noastră Biserică, cum este atacată din interior de cai troieni, de a 5 a falangă, trebuia să strigăm nedreptățile ce i se fac, de dragul Domnului și a Maicii Sale, de dragul poporului și al clerului indus voit, cu vicleșug, în eroare. Marea victorie a acestor năimiți, unii ajunși pe tronuri înalte, începând cu Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului care a făcut mult rău (cu schisme și erezii) Bisericii este că, au reușit în mare măsura să desființeze conștiința dogmatică a clerului și a poporului, folosind o armă perversă și letală : lipsirea acestora de cateheza ortodoxă, pe durata a zeci și zeci de ani; prin denaturarea învățământului ortodox precum și prin rugăciuni în comun, emisiuni cu dialoguri găunoase, păguboase, smintitoare, vizite, scrieri, dănțuiri prin sinagogi… și tot ce s-a arătat mai sus.
În acest fel ecumeniștii au repurtat izbândă după izbândă, fără împotrivire și în timp ce fără să înțeleagă, pregătesc demolarea Bisericii și înființarea religiei antihristului, toată lumea e mulțumită, totul e bine și frumos, dar finalul va fi mult mai rău decât al bogatului nemilostiv, acela nefiind eretic, ci doar păcătos. De nu ne întoarcem acum la Credința Sfinților Părinți, de nu vom lepăda ecumenismul, vom urma negreșit preoților de pe Muntele Carmel, sau ne va înghiți pământul de vii precum pe Core, Datan și Abiron, sau vom pătimi precum Ahab și Izabella,… întrucât „Dumnezeu nu Se lasă batjocorit”. Domnul, așteaptă întoarcerea noastră la adevărul de credință al Sfinților Parinți, întreg, fără lipsuri, fără adăugiri! Amin!
Așa să ne ajute Dumnezeu!
19 martie 2022
Cu dragoste pentru Biserică, Neam și Țară,
Emil Baciu, Brașov
Ioan Haiduc, Satu Mare
Maria Haiduc, Satu Mare
Cărbunaru Iulian Mădălin, Brașov
Ion Adrian Lina, Brașov
Daniela Elena Lina, Brașov
Radu Silviu Cristian, București
Radu Luminița , București
Ene Mihai, București
Radu Ovidiu Alexandru, Sibiu
Dima Gheorghe, Brașov
Condurache Nicoleta Viorica, Brașov
Rusu Daniela, Brașov
Ene Elena Ioana, Brașov
Vijoli Florin, Brașov
Ciulei Doina, Brașov
Dologa Marcel, Brașov
Dologa Andreea, Brașov
redacția OrtodoxINFO
Guvernul nu dorește aflarea adevărului despre plandemia covid-19. Încercăm să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în cea mai mare provocare pe care o trăim. Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor.
Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
