Life Lifestyle National podcast Politics

Despre armată, ofițeri și politicieni. Cum ar face față România unui scenariu de război

Cu un război la graniță, știrile din ultimele săptămâni despre armata română sunt dezarmante: un militar a sfârșit sub șenilele unui tanc, un MIG-21 Lancer s-a prăbușit și unei santinele i-a fost furată mitraliera cu tot cu cartușe.

Chiar dacă nu există, în prezent, vreo amenințare militară directă la adresa României, slăbiciunile armatei ne expun, ca societate, pe multe alte fronturi – de la neîncrederea în generali compromiși la valurile pe care le fac în online conspiraționiști cu trese și, mai departe, la Omerta unui sistem care și-a pătat, în ultimii ani, reputația.

Care ar fi, realist, marile amenințări care ne pândesc astăzi și cât de pregătită e România să le răspundă pe mare, în aer sau pe uscat explică ofițerul în rezervă Hari Bucur-Marcu, expert internațional în politici de apărare și fost coordonator al Centrului de Studii NATO din București.

Câteva idei din acest episod:

Decredibilizarea MApN. „De vreo 10 ani încoace, o bună parte din militarii care lucrează în minister, mai ales în partea civilă, în subordinea secretarului de stat care este civil și a ministrului, au început să aibă comportament de activiști de partid. Îi servesc ca pe șefi – «Vrea ăsta la partid ceva, o rezolvăm la partid» –, nu mai sunt exclusiv în slujba apărării naționale. De la Gabriel Oprea încoace. (…) Practic, au făcut un fel de mafie. Trebuie ori să tacă, ori să mintă, n-au cum altfel.”

Apărarea NATO. „Încrederea mea maximă e că apărarea națională a României, în context aliat, se face pe o planificare care nu se face în România, se face la NATO. Oameni cu care eu am lucrat, îi știu foarte bine și sunt cei mai buni planificatori din lume. Sunt inegalabili. Fiecare stat membru cade de acord cu acești planificatori care să fie efortul fiecărei țări, astfel încât acea țară și întreaga Alianță se fie apărate și nu numai în sensul în care, în situația în care apare inamicul, să îl invingă, dar să îl convingă și pe inamic că n-are niciun rost să atace pentru că n-are cum să câștige războiul.”

Mobilizarea realistă. „În niciun caz un război în România nu va fi ca cel din Ucraina în care să se ceară publicului să se apere. Asta era pe vremea lui Ceaușescu, iar conceptul se numea «cetăți de muncă, luptă și apărare». Fiecare trebuia să rămână acolo, să muncească și să se lupte, ca pe vremea lui Ștefan cel Mare – lăsa sapa și lua sabia, iar ăștia lăsau strungul și luau mitraliera. E un concept de descurajare, nu de câștigare a bătăliei. Nimeni nu a câștigat vreodată o bătălie așa, dar descurajează un eventual agresor. Ceea ce nu e cazul, pentru că noi avem alte forme de descurajare a agresiunii.” 

Poate ataca Rusia NATO? „Soluția acestui război ar fi ca Rusia să atace NATO. Asta ar însemna ca în trei zile să nu mai fie Rusia, în sensul în care forța militară NATO este inegalabilă, iar Rusia nu are nici cea mai mică șansă.”

FOTO: Andreea Alexandru / Mediafax


On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica. Ne găsești pe toate aplicațiile importante: Apple Podcasts | Google Podcasts | Spotify. Avem și un cont dedicat de YouTube.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.