man Model National Opinii

Av. Elena Radu: De este ILEGAL și NECONSTITUȚIONAL Recensământul Populației și Locuințelor din România. Sesizare CASD către Avocatul Poporului

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!

La data de 21.03.2021, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept a sesizat Avocatul Poporului cu privire la încălcarea:

– dreptului la viață privată a cetățenilor României (drept garantat de art. 26 din Constituția României),

– dreptului la inviolabilitatea domiciliului al cetățenilor României (drept garantat de art. 27 din Constituția României),

încălcări săvârșite de către:

1. Guvernul României ca urmare a adoptării, în mod neconstituțional, a OUG nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021, cu încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituția României, art. 1 alin. (3), art. 53, art. 26 și art. 27 din Constituția României, art. 1 alin. (3) și (5), precum și art. 79 alin. (1) din Constituție, art. 110 alin. (4) din Constituția României și art. 1 alin. (5) raportat la art. 37 alin. (3) din OUG nr. 57/2019,

2. Institutul Național de Statistică, autoritățile publice, instituțiile publice și furnizorii de comunicații electronice prevăzuți de art. 28 din OUG nr. 19/2020, precum și de toate persoanele fizice și juridice implicate în efectuarea recensământului aflat în derulare, ca urmare a punerii în aplicare a OUG nr. 19/2020 prin care sunt afectate dreptul la viață privată și dreptul la inviolabilitatea domiciliului

și a solicitat ca în exercitarea atribuțiilor îi revin Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională a României cu excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 19/2020 pentru stoparea încălcării în mod neconstituțional a drepturilor și libertăților cetățenilor români.

Citiți și  Av. Elena Radu: Ce se ascunde în spatele recensământului populației și locuințelor

Sesizarea transmisă Avocatului Poporului:

Nr.
70/21.03.2022

Către

Avocatul
Poporului

Subscrisa Coaliția
pentru Apărarea Statului de Drept,
asociație
fără scop patrimonial,
non-guvernamentală,
cu sediul în București, str. Matei Voievod, nr. 27, sector 2, înregistrată în Registrul Special sub nr. 28/23.03.2021, e-mail:
,
tel: 0743120002, reprezentată legal de Elena Radu, în calitate de
președinte, asociatiaCASD@gmail.com

Având
în vedere dispozițiile:

„(1)
Instituția Avocatul Poporului are drept scop apărarea drepturilor
și libertăților persoanelor fizice în raporturile acestora cu
autoritățile publice.

(2)
Instituția Avocatul Poporului este instituție națională pentru
promovarea și protecția drepturilor omului, în sensul stabilit
prin Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite
(ONU) nr. 48/134 din 20 decembrie 1993, prin care au fost adoptate
Principiile de la Paris.”;

  • Art. 15 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 35/1997 potrivit cărora: ”Avocatul Poporului are următoarele atribuții: i) poate sesiza direct Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a legilor și ordonanțelor”;

  • Art. 16 din Legea nr. 35/1997

„(1)
Instituția Avocatul Poporului își exercită atribuțiile din
oficiu sau la cererea persoanelor fizice, a societăților
reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, a asociațiilor sau a
altor persoane juridice, precum și inopinat, prin efectuarea
vizitelor în locurile de detenție, potrivit legii.

(2)
Petițiile pot fi adresate de persoanele prevăzute la alin. (1),
fără deosebire de cetățenie, vârstă, sex, apartenență
politică sau convingeri religioase.”

Prin
prezenta vă sesizăm cu privire la încălcarea:


dreptului la viață privată a cetățenilor României (drept
garantat de art. 26 din Constituția României),


dreptului la inviolabilitatea domiciliului al cetățenilor României
(drept garantat de art. 27 din Constituția României),

încălcări
săvârșite de către:

1.
Guvernul României ca urmare a adoptării, în mod neconstituțional,
a OUG nr. 19/2020
privind
organizarea și desfășurarea recensământului populației și
locuințelor din România în anul 2021,
cu
încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituția
României, art. 1 alin. (3), art. 53, art. 26 și art. 27 din
Constituția României, art. 1 alin. (3) și (5), precum și art. 79
alin. (1) din Constituție, art. 110 alin. (4) din Constituția
României și art. 1 alin. (5) raportat la art. 37 alin. (3) din OUG
nr. 57/2019,

2.
Institutul Național de Statistică, autoritățile publice,
instituțiile publice și furnizorii de comunicații electronice
prevăzuți de art. 28 din OUG nr. 19/2020, precum și de toate
persoanele fizice și juridice implicate în efectuarea
recensământului aflat în derulare, ca urmare a punerii în
aplicare a OUG nr. 19/2020 prin care sunt afectate dreptul la viață
privată și dreptul la inviolabilitatea domiciliului

și
solicităm ca în exercitarea atribuțiilor care vă revin să
sesizați Curtea Constituțională a României cu excepția de
neconstituționalitate a OUG nr. 19/2020 pentru stoparea încălcării
în mod neconstituțional a drepturilor și libertăților
cetățenilor români,

Pentru
următoarele
motive:

1.
Preambul

La
data de 04 februarie 2020 Guvernul României a adoptat Ordonanța de
Urgență nr. 19.

Această
ordonanță de urgență reglementează organizarea și desfășurarea
recensământului populației și locuințelor din România în anul
2021 atât prin
colectarea
a numeroase date persoanele ale cetățenilor direct de la populație
,
prin intermediul completării formularului, precum
și
prin obligarea a numeroase instituții/autorități publice și a
furnizorilor de servicii și comunicații electronice
prevăzuți
la art. 28 din OUG nr.19/2020 și în anexa nr. 4 la OUG nr. 19/2020
să furnizeze către Institutul Național de Statistică bazele cu
datele personale ale cetățenilor, urmând a se crea o bază de date
pentru RPL2021 cu date pentru clădiri și locuințe.

Printre
datele care se transmit în mod obligatoriu de către instituțiile
și autoritățile publice către INS sunt și coordonatele GSP ale
clădirilor (anexa 1 pct. 1 ultima liniuță și art. 28 alin. 3 lit.
q, RNNS coordonate x , coordonate y), precum și ”
cele
mai recente ortofotoplanuri rezultate în urma executării
serviciilor de fotogrametrie pe teritoriul României, care să
acopere întreg teritoriul țării”
(anexa
nr. 4 pct. 1, fotografii realizate din avion de Ministerul Apărării
Naționale – a se vedea în acest sens OUG nr. 75/2021).

Cu
toate că
art.
1 lit. o) din OUG nr. 19/2020
definește identificatorul
statistic unic (ISU)
ca fiind ”cod
numeric unic, generat în scopuri exclusiv statistice pentru
fiecare
CNP
,
în urma
aplicării
asupra fiecărui CNP a unui algoritm specific de anonimizare
utilizat
într-o bază de date sau în orice listă de unități statistice și
folosit pentru a verifica că baza de date sau lista de unități
statistice include o singură înregistrare pentru fiecare unitate
statistică și pentru a se realiza legătura între înregistrări”,
iar art.
28 alin 3 din OUG nr. 19/2020
prevede
că 
„Înregistrările
la nivel de individ identificate prin ISU, respectiv extrasele din
bazele de date ale ministerelor și altor instituții centrale și
locale, se transmit către I.N.S. după aplicarea
algoritmului
de anonimizare a CNP-urilor
utilizat de I.N.S. – înainte de transmiterea datelor la I.N.S.”,datele
care se vor transmite către Institutul Național de Statistică
nu
vor fi anonimizate în realitate
,
deoarece este anonimizat numai CNP-ul și este posibilă
identificarea persoanei după adresa de domiciliu sau reședință și
coordonatele GPS ale acesteia, combinarea/împerecherea/potrivirea
(matching) statistică a tuturor datelor transmise de către
persoanele juridice prevăzute la art. 28 din OUG nr. 19/2020. (A
se vedea în acest sens și Metodologia de imputare aplicabilă
pentru recensământul populației și locuințelor runda 2021 a
Comisiei Centrale pentru recensământul populației și al
locuințelor -2021)

Aceasta
cu atât mai mult cu cât la
art. 28 alin. (1) din OUG nr. 19/2020 se
prevede că
”În
cazul în care
identificarea
se face prin ISU
,
informațiile la nivel de înregistrare individuală prevăzute la
art. 5 alin. (1)
trebuie
să conțină, obligatoriu, sexul și data nașterii
.”

Față
de datele personale ale cetățenilor României pe care trebuie să
le comunice către INS persoanele juridice de la art. 28 din OUG nr.
19/2020,
permite
identificarea fiecărui cetățean în baza de date unică care se
creează la nivelul INS, ca urmare a faptului că
identificarea
fiecărei înregistrări individuale prin ISU, sex și data nașterii
și comunicarea adresei de domiciliu/reședință se pot împerechea
în baza de date unică cu locația GSP aferentă adresei de
domiciliu/reședință, precum și toate datele personale aferente
fiecărei persoane din bazele de date comunicate, conform art. 28 din
OUG nr. 19/2020, indiferent că fiecare cetățean va completa sau nu
formularul privind recensământul, se va crea o baza de date unică
care va conține următoarele informații despre fiecare cetățean
român și nu numai, care va conține: nume, prenume, adresa de
domiciliu anterioară, unde a avut reședința anterior, cine îi
sunt părinții, soțul/soția și copii după CNP, dacă are
domiciliul în străinătate sau nu, când a solicitat eliberarea
pașaportului cu domiciliul în străinătate, dacă realizează
venituri, ce tipuri de venituri realizează, în baza cărui
document, dacă este pensionar, ce tip de pensie primește, când a
început sa primească pensia, cum încasează pensia, daca
beneficiază de asistenta sociala, ce tip de ajutor social, cine
incasează ajutorul social, dacă este sau nu somer, daca încasează
sau nu indemnizatie de somaj, dacă este în cautarea unui loc de
munca, daca este persoana cu dizabilitati, daca are copil cu
dizabilitati de cate ori l-a vizitat, de cate ori s-a intalnit cu el
intr-un loc neutru, daca este angajat, de când, pe ce functie, pe ce
perioada, cu cate ore pe zi, daca i-a fost suspendat contractul, daca
a fost detasat, daca are boli profesionale, daca este asigurat,
coasigurat sau neasigurat in sistemul public de sanatate, cate
evenimente medicale ai avut in ultimele 12 luni , daca este in
evidenta Agentiei de plati si interventie pentru Agricultura, care
sunt coordonatele GPS (X SI Y) ale adresei de domiciliu si ale
adresei unde locuieste, dacă are abonament pentru servicii de
telefonie fixă, internet fix, telefonie mobila, internet mobil etc.

Astfel,
fiecare cetățean este ușor de identificat în această bază de
date după adresa de domiciliu/reședință, sex și data nașterii.

Toate
acestea
sunt
în contradicție chiar cu prevederile art. 1 lit. b) și k) din OUG
nr. 19/2020
potrivit cărora:

anonimizarea – tehnică de prelucrare aplicată informațiilor și datelor cu
caracter personal în vederea
eliminării
ireversibile
a posibilității de
identificare a persoanelor vizate

date
anonimizate
– date care, datorită originii sau modalității specifice de
prelucrare
,
nu pot fi asociate cu o persoană identificată sau identificabilă”

Mai
mult, potrivit art. 42, 43 și 44 din OUG nr. 19/2020:

  • fiecare cetățean este obligat să furnizeze datele sale personale corecte și complete și să permită recenzarea gospodăriei, locuinței sau clădirii în care se află locuința, cu ocazia recenzării sau autorecenzării;

  • părinții și reprezentanții legali ai copilului minor, persoanele care au în plasament copii și persoanele care se ocupă de întreținerea copilului minor pe perioada cât părinții sunt plecați la muncă în străinătate sunt obligați să efectueze autocenzuarea on-line a acestora sau de a desfășura interviu proxy cu recenzorul pentru a asigura recenzarea minorilor;

  • persoanele prezente într-o gospodărie în momentul vizitei recenzorului sunt obligate să furnizeze datele personale ale persoanelor temporar absente care au reședința obișnuită la aceeași adresă, în cazul în care le cunosc;

  • managerii sau administratorii spațiilor colective de locuit sunt obligați să comunice recenzorului datele personale ale persoanelor care locuiesc în acele spații;

  • managerii de caz desemnați potrivit prevederilor legale pentru copiii beneficiari de măsuri de servicii de tip rezidențial organizate de furnizorii publici de servicii sociale acreditați și de furnizorii privați de servicii sociale acreditați au obligația de a realiza autorecenzarea on-line a acestora sau de a desfășura interviu proxy cu recenzorul pentru a asigura recenzarea minorilor;

  • administratorii clădirilor administrate de persoane juridice sau alte entități fără personalitate juridică care trebuie să furnizeze informații despre spațiile respective;

  • administratorii de bloc în care sunt apartamente neocupate situate în blocuri trebuie să furnizeze informațiile necesare despre aceste apartamente.

Nerespectarea
obligației de furnizare de date cu caracter personal este
sancționată cu amenda
prevăzută
de art. 54 și 55 din OUG nr. 19/2020.

Potrivit
art. 26 din OUG nr. 19/2020: ”
Prevederile
art. 15, 16, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2016/679
al Parlamentului european și al Consiliului din 27 aprilie 2016
privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește
prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE
nu
se aplică
pentru
prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri statistice la
recensământ,
deoarece drepturile menționate la aceste articole sunt de natură să
facă imposibilă sau să afecteze în mod grav realizarea
obiectivelor recensământului
.”

Se
poate observa astfel că normele conținute de OUG nr. 19/2020
afectează dreptul
la viață privată.

Mai
mult, împiedicarea
accesului
în interiorul complexurilor rezidențiale aflate în proprietate
privată, precum și în cele aparținând cultelor religioase a
personalului de recensământ
în vederea desfășurării tuturor activităților aferente
recensământului de către persoanele fizice sau juridice reprezintă
faptă contravențională potrivit dispozițiilor art. 54 alin. (1)
lit. d) și art. 55 alin. (1) lit f) din OUG nr. 19/2020.

Or,
potrivit art. 27 din Constituția României – Inviolabilitatea
domiciliului:

”(1) Domiciliul
și reședința
sunt inviolabile.
Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în
reședința unei persoane
fără
învoirea acesteia
.

(2)
De la prevederile alineatului (1) se
poate
deroga
prin
lege
pentru următoarele situații:

a)
executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri
judecătorești;

b)
înlăturarea unei primejdii privind viața, integritatea fizică sau
bunurile unei persoane;

c)
apărarea securității naționale sau a ordinii publice;

d)
prevenirea răspândirii unei epidemii.

(3)
Percheziția se dispune de judecător și se efectuează în
condițiile și în formele prevăzute de lege.

(4)
Perchezițiile în timpul nopții sunt interzise, în afară de cazul
infracțiunilor flagrante.”

Efectuarea
recensământului nu se regăsește printre excepțiile prevăzute de
art. 27 alin. (2) din Constituția României și, drept urmare,
prevederile privind obligativitatea permiterii accesului recenzorilor
în interiorul complexurilor rezidențiale aflate în proprietate
privată afectează dreptul garantat de către art. 27 din
Constituția României.

2.
Neconstituționalitatea OUG nr. 19/2020

OUG
nr. 19/2020 a fost adoptată cu încălcarea a numeroase norme
constituționale. Astfel:

(2.1.)
OUG nr. 19/2020 a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art.
115 alin. (6) din Constituția României, art. 1 alin. (3), art. 53,
art. 26 și art. 27 din Constituția României

Așa
cum am arătat anterior, afectează dreptul la viață privată și
dreptul la inviolabilitatea domiciliului.

Or,
potrivit
art.
115 alin. (6) din Constituția
României ordonanțele de urgență nu
pot afecta drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de
Constituție.

Totodată,
potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituția României
drepturile
și libertățile cetățenilor sunt garantate, ele pot fi restrânse
numai
în condițiile expres și limitativ prevăzute de art. 53 din
Constituția României,
prin
lege ca act formal al Parlamentului, așa cum a stabilit CCR în
jurisprudența sa constantă.

art. 1
alin. (3) și (5), precum și art. 79 alin. (1) din Constituție.
(2.2)
O.U.G. nr. 19/2020 a fost adoptată cu încălcarea

Proiectul
de OUG nr. 19/2020 a fost transmis de Secretariatul General al
Guvernului cu adresa nr. 35 din 04 februarie 2020 și
înregistrat
la Consiliul Legislativ
cu D90 din 05
februarie 2020.

OUG
nr. 19/2020 a fost
adoptatăîn ședința de guvern din 04
februarie 2020
.

În
acest sens
s-a
pronunțat CCR prin Decizia nr. 221 din 02 iunie 2020
,
paragrafele 60-68 aplicându-se
mutatis
mutandis
și în privința OUG nr. 19/2020:

60.
Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că
este
obligația autorității publice avizatoare să avizeze proiectele de
acte normative care se referă la sfera sa de competență
,
iar neîndeplinirea acestei atribuții mai ales în privința actelor
normative cu un impact social major constituie o înțelegere greșită
a rolului său legal și constituțional, fără a fi însă afectată
constituționalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul
(Decizia nr. 383 din 23 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 281 din 21 aprilie 2011, paragraful I.3,
Decizia nr. 574 din 4 mai 2011, paragraful I.2, Decizia nr. 575 din 4
mai 2011, paragraful IV.A.2, publicate în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, sau Decizia nr. 455 din
4 iulie 2018, paragraful 68).

61.Art.
79 alin. (1) din Constituție stabilește, în mod expres, că, în
calitate de organ consultativ de specialitate al Parlamentului,
Consiliul Legislativ „avizează proiectele de acte normative în
vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii
legislații”,
iar art.
4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea
și funcționarea Consiliului Legislativ
,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.122
din 29 noiembrie 2004,
prevede
că „proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter
normativ
se
supun spre adoptare
Guvernului numai
cu avizul Consiliului Legislativ
cu privire la legalitatea măsurilor preconizate și la modul în
care sunt realizate cerințele prevăzute la art. 3 alin. (3), care
se aplică în mod corespunzător”.

62.Avizul
Consiliului Legislativ
este unul deosebit de important pentru că observațiile formulate au
drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii
legislații, astfel că acesta
trebuie
să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ
.
Urmărirea și implementarea cerințelor impuse de Legea nr. 24/2000
asigură coerența întregului sistem de drept, iar Consiliul
Legislativ este cel care, în mod primar, realizează această
activitate. Consiliului Legislativ are obligația de a contribui la
asigurarea coerenței și unificării legislației (Decizia nr. 304
din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 520 din 5 iulie 2017, paragraful 27). Avizul Consiliului
Legislativ este de natură să contribuie la unitatea și coerența
textului actului normativ care urmează a fi adoptat, astfel că art.
79 alin. (1) din Constituție nu se poate interpreta decât în
sensul că solicitarea avizului trebuie să fie anterioară adoptării
actului normativ vizat.

63.
În cauză, Curtea reține că
inițial
Consiliul Legislativ a emis Avizul negativ nr. 91 din 10 februarie
2020 cu privire la proiectul de Ordonanță de urgență
a Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative
din domeniul achizițiilor publice/sectoriale,
proiect
transmis de Guvern la data de 4 februarie 2020
șiprimit
și înregistrat la Consiliul Legislativ în data de 5 februarie
2020.
De
asemenea, ulterior, Consiliul Legislativ a emis Avizul negativ nr. 95
din 10 februarie 2020 cu privire la proiectul de Ordonanță de
urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte
normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, proiect
transmis de Guvern la data de 6 februarie 2020 și primit și
înregistrat la Consiliul Legislativ în data de 6 februarie 2020.

64.
Curtea observă că ordonanța de urgență criticată a fost
adoptată la data de 4 februarie 2020 și are un alt titlu față de
ordonanța de urgență inițială transmisă la avizare („pentru
modificarea și completarea unor acte normative din domeniul
achizițiilor publice/sectoriale”, respectiv „pentru modificarea
și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului
achizițiilor publice”), astfel încât se ridică două probleme
de principiu: (i) care este data la care s-a cerut avizul Consiliului
Legislativ, (ii) dacă ordonanța de urgență a fost adoptată fără
a se fi solicitat avizul Consiliului Legislativ.

65.
În ceea ce privește data la care s-a cerut avizul Consiliului
Legislativ, din cele două avize emise rezultă că proiectul
Ordonanței de urgență a Guvernului pentru modificarea și
completarea unor acte normative din domeniul achizițiilor
publice/sectoriale a fost transmis de Guvern în vederea avizării la
data de 4 februarie 2020, iar proiectul Ordonanței de urgență a
Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative cu
impact asupra sistemului achizițiilor publice, cea care face
obiectul controlului de constituționalitate, a fost transmis de
Guvern în vederea avizării la data de 6 februarie 2020, în timp ce
ordonanța de urgență având acest din urmă titlu a fost adoptată
la 4 februarie 2020. Din această stare de fapt rezultă indubitabil
caracterul contradictoriu al procedurii de avizare, parte a celei de
adoptare a ordonanței de urgență criticate, pentru că fie se
reține că pentru unul și același act a fost solicitat avizul
Consiliului Legislativ de două ori, fie că după solicitarea
primului aviz, Guvernul a adoptat ordonanța de urgență și
ulterior a solicitat un alt aviz, fie că sunt două proiecte de
ordonanță de urgență diferite și pentru fiecare s-a solicitat
avizul la două date diferite.

66.
Aspectul comun al acestor trei ipoteze de lucru este acela că
Guvernul, după ce a adoptat ordonanța de urgență și fiind, în
același timp, demis prin moțiune de cenzură la data de 5 februarie
2020, nu putea în data de 6 februarie 2020 să solicite avizul
Consiliului Legislativ, întrucât este evident că avizele se
solicită înainte de adoptarea actului normativ de reglementare
primară de către un Guvern care își exercită în plenitudine
atribuțiile sale. Prin urmare, cea de-a doua solicitare a avizului a
fost realizată cu încălcarea evidentă a dispozițiilor art. 1
alin. (5),art. 79 alin. (1) și ale art. 110 alin. (3) din
Constituție, fiind mai degrabă rezultatul unei erori de apreciere,
și nu poate fi valorificată în evaluarea existenței solicitării
avizului prevăzut de art. 79 alin. (1) din Constituție.

67.
Așadar,
validă
poate fi numai prima solicitare de aviz, însă această solicitare a
fost realizată în mod formal din moment ce a fost înregistrată la
Consiliul Legislativ în ziua următoare celei a adoptării prezentei
ordonanțe de urgență
.
Termenul în care trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului
Legislativ curge de la data înregistrării la Consiliul Legislativ a
solicitării de avizare a proiectului de act normativ.
Nu
este suficient ca solicitarea de aviz privind proiectul de ordonanță
de urgență să fie înregistrată la Secretariatul General al
Guvernului în ziua emiterii ordonanței de urgență și să se
considere că de la această dată curge termenul de emitere a
avizului, ci ea trebuie dublată, în mod obligatoriu, de
înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ înainte de
emiterea ordonanței de urgență, pentru că altfel s-ar compromite
chiar rolul Consiliului Legislativ, deoarece ar putea apărea
situația ca la momentul primirii solicitării de aviz actul normativ
să fi fost deja adoptat, așa cum s-a întâmplat în cauza de față
.
Astfel,
data
înregistrării la Consiliul Legislativ a adresei de solicitare a
avizului său este certă, și anume 5 februarie 2020, iar Curtea nu
poate decât să concluzioneze că,
la
data emiterii ordonanței de urgență, Guvernul nu a solicitat
avizul Consiliului Legislativ
și
astfel
a
încălcat art. 1 alin. (3) și (5), precum și art. 79 alin. (1) din
Constituție.

68.
În consecință, Curtea constată că
obligația
de a solicita avizul Consiliului Legislativ are natură
constituțională și sfera sa de aplicare
nu se limitează doar la actele normative care vizează un anumit
domeniu de reglementare (a se vedea avizul Consiliului Superior al
Magistraturii), ci
privește
actul normativ în ansamblul său, ceea ce înseamnă că încălcarea
art. 1 alin. (3) și (5), precum și a art. 79 alin. (1) din
Constituție vizează ordonanța de urgență, în ansamblul său.”

(2.3)
O.U.G. nr. 19/2020 a fost emisă cu încălcarea
art. 110
alin. (4) din Constituție și art. 1 alin. (5) din Constituție
raportat la art. 37 alin. (3) din OUG nr. 57/2019

OUG
nr. 19/2020 a fost adoptată în ședința Guvernului din 04
februarie 2020.

În
ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului din
05.02.2020a fost retrasă
încrederea adoptată Guvernului Orban
prin adoptarea unei moțiuni de cenzură.

OUG
nr. 19/2020 a fost
publicată
în Monitorul Oficial la 12 februarie 2020
.

PotrivitRegulamentului
Guvernului din 10 mai 2009
privind
procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și
prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a
proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în
vederea adoptării/aprobării
(aprobat
prin HG nr 561/2009):

Capitolul
VIII Dispoziții privind analiza, supunerea spre adoptare în cadrul
ședinței Guvernului a proiectelor de documente de politici publice
și a proiectelor de acte normative, precum și procedura ulterioară
adoptării acestora

Articolul
39

(1)
Primul-ministru stabilește data, ora și locul desfășurării
ședinței Guvernului pe care o conduce.

(2)
Proiectul agendei de lucru a ședinței Guvernului este întocmit de
Secretariatul General al Guvernului și prezentat spre aprobare
primului-ministru.

(3)
Agenda de lucru a ședinței Guvernului se comunică de către
Secretariatul General al Guvernului, împreună cu proiectele de
documente de politici publice, proiectele de acte normative sau alte
documente, precum și documentele însoțitoare respective, tuturor
membrilor Guvernului, conducătorilor altor autorități publice
interesate, precum și altor participanți la ședința Guvernului,
cu cel puțin 24 de ore înainte de ziua ședinței Guvernului.

Articolul
40

(1)
Înainte de începerea dezbaterilor sau în cursul acestora
inițiatorii pot solicita primului-ministru, motivat, retragerea sau
amânarea proiectelor de documente de politici publice, proiectelor
de acte normative sau a altor documente aflate pe agenda de lucru a
ședinței Guvernului.

(2)
În cazuri excepționale, primul-ministru poate aproba ca pe durata
desfășurării ședinței Guvernului să fie luate în discuție și
proiecte de documente de politici publice, proiecte de acte normative
sau alte documente neînscrise pe agenda de lucru, dacă acestea
reclamă o decizie urgentă a Guvernului.

(3)
În cazul acestor chestiuni urgente, inițiatorul are obligația să
își însușească observațiile și propunerile cu privire la forma
și legalitatea acestor proiecte cuprinse în documentele prevăzute
la art. 24 și 25.

Articolul
41

(1)
Decizia Guvernului cu privire la fiecare
proiect de document de politici publice, proiect
de act normativ
sau
alt document,
luată
ca urmare a rezultatului dezbaterilor, este marcată prin anunțul
primului-ministru privind adoptarea/ aprobarea, amânarea,
respingerea sau retragerea acestuia, după caz.

(2)
Stenograma ședinței Guvernului se întocmește prin grija
Secretariatului General al Guvernului și se certifică de către
secretarul general al Guvernului. Aceasta reflectă hotărârile
luate, punctele de vedere, persoanele care au luat cuvântul,
sarcinile și termenele de implementare a sarcinilor.

Articolul
42

(1)După
adoptare, Secretariatul General al Guvernului finalizează proiectul
de act normativ prin operarea observațiilor de tehnică legislativă.

(2)
Dacă proiectul de document de politici publice sau proiectul de act
normativ este aprobat cu modificări de formă în ședința
Guvernului, inițiatorul are obligația să modifice textul
respectivului proiect de document de politici publice sau de act
normativ și să îl transmită Secretariatului General al
Guvernului.

(3)
În situația în care inițiatorul nu operează modificările
aprobate de Guvern, proiectul de act normativ sau proiectul de
document de politici publice va fi repus în mod obligatoriu pe
agenda reuniunii de lucru pregătitoare în vederea modificării sau
retragerii acestuia.

Articolul
43

(1)
Proiectele de acte normative cărora li s-au adus modificări de fond
ca urmare a discutării și adoptării lor în ședința Guvernului
vor fi supuse unei noi avizări a Consiliului Legislativ, a Curții
de Conturi a României, a Consiliului Concurenței, a Consiliului
Suprem de Apărare a Țării, a Consiliului Economic și Social
și/sau a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz. În
situația în care, ca urmare a noii avizări de către aceste
autorități, este necesară operarea unor modificări de fond ori
avizul respectiv este negativ, proiectul de act normativ va fi repus
în mod obligatoriu pe agenda de lucru a ședinței Guvernului.

(2)
Repunerea pe agenda de lucru a ședinței Guvernului este obligatorie
și în cazul proiectelor de acte normative adoptate potrivit art.
40, dacă:

a)
acceptarea ulterioară a observațiilor cuprinse în documentele
prevăzute la art. 22 și 24 determină modificări de fond ale
proiectului;

b)
avizele Consiliului Legislativ, Curții de Conturi a României,
Consiliului Concurenței, Consiliului Suprem de Apărare a Țării,
Consiliului Economic și Social și/sau al Consiliului Superior al
Magistraturii sunt negative, după transmiterea de către inițiator
a punctului său de vedere la Secretariatul General al Guvernului.

(3)
În toate cazurile, dacă ulterior adoptării inițiatorul solicită
operarea altor modificări, care nu au fost aprobate de Guvern,
Secretariatul General al Guvernului are obligația să repună
respectivul proiect de act normativ pe agenda de lucru.

Articolul
44

Inițiatorul
are obligația de a transmite Secretariatului General al Guvernului
formele refăcute ale proiectelor de acte normative atât pe suport
hârtie, în copie certificată, însoțite de o adresă care să
cuprindă proprietățile documentelor referitoare la numărul de
caractere și data ultimei salvări, cât și pe e-mail, în fișier
electronic certificat.

Articolul
45

(1)
După ședința Guvernului, Secretariatul General al Guvernului va
proceda la:

a)definitivarea
actului normativ adoptat
,
în condițiile art. 42 și 43;

b)
prezentarea actului normativ adoptat primului-ministru, în vederea
semnării, și miniștrilor care au obligația punerii lui în
executare, în vederea contrasemnării
.
Contrasemnarea unui act normativ adoptat de Guvern este obligatorie
în termen de cel mult 24 de ore de la data semnării acestuia de
către primul-ministru;

c)
numerotarea actelor normative în cadrul anului calendaristic; actele
Guvernului vor purta data ședinței Guvernului în care acestea au
fost adoptate;

d)
transmiterea la Senat, la Camera Deputaților ori, după caz, la
Administrația Prezidențială a proiectelor de legi, însoțite de
expunerile de motive ale acestora, de hotărârile de supunere a lor
spre adoptare, de tabelul comparativ sau de concordanță, dacă este
cazul, semnate de primul-ministru;

e)
transmiterea către secretarul general al Camerei Deputaților, cu
solicitarea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I,
a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, însoțite, după caz,
de instrumentele de prezentare și motivare ale acestora, semnate de
ministrul sau miniștrii inițiatori. Sunt exceptate de la publicare
hotărârile Guvernului și/sau anexele acestora care intră sub
incidența art. 108 alin. (4) ultima teză din Constituția României,
republicată, sau a art. 2 alin. (2), a art. 15 lit. e) și f), a
art. 17, 18, 23 și a art. 31 alin. (1) din Legea nr. 182/2002
privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și
completările ulterioare, hotărâri și/sau anexe care se trimit
numai instituțiilor interesate. Declasificarea hotărârilor
Guvernului și/sau a anexelor acestora se face la solicitarea
motivată a inițiatorului, prin hotărâre a Guvernului, în temeiul
art. 24 alin. (4) din Legea nr. 182/2002, cu modificările și
completările ulterioare, al art. 19 din Standardele naționale de
protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările și
completările ulterioare, și al art. 1 lit. a) din Hotărârea
Guvernului nr. 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de
serviciu;

f)
publicarea instrumentelor de prezentare și motivare pe pagina de
internet a Secretariatului General al Guvernului;

g)transmiterea
la Senat, la Camera Deputaților
ori, după caz, la Administrația Prezidențială a ordonanțelor șia
ordonanțelor de urgență ale Guvernului,
însoțite de expunerea de motive a proiectelor de legi pentru
aprobarea acestora, de hotărârile de adoptare, de tabelul
comparativ sau de concordanță, dacă este cazul, și de avizul
Consiliului Legislativ,
semnate
de primul-ministru
.

(2)
Secretariatul General al Guvernului transmite secretarului general al
Camerei Deputaților actele normative adoptate de Guvern, în vederea
publicării, pe suport hârtie, în copie certificată, însoțite de
o pagină care să cuprindă proprietățile documentului referitoare
la numărul de caractere și data ultimei salvări, precum și pe
e-mail, în fișier electronic certificat.

(3)
Certificarea se realizează prin aplicarea ștampilei Secretariatului
General al Guvernului pe fiecare pagină, fără a se suprapune pe
text, iar pentru forma electronică, prin semnătură electronică.
Pentru transmiterea formei electronice se vor desemna anumite
persoane din cadrul Secretariatului General al Guvernului, care vor
avea dreptul la semnătură electronică.

(4)
În procesul de publicare, Secretariatul General al Guvernului și
inițiatorii actelor normative adoptate de Guvern au obligația de a
comunică neîntârziat, în scris, secretarului general al Camerei
Deputaților date, informații și precizări, solicitate de acesta
sau, în mod nemijlocit, de Regia Autonomă „Monitorul Oficial”,
necesare îndeplinirii cerințelor legale de publicare. În cazul în
care solicitarea de date, informații și precizări se face pe cale
electronică, răspunsul se va face tot pe cale electronică, prin
semnătură electronică.

(5)
Transmiterea către Senat și Camera Deputaților a proiectelor de
legi, respectiv a ordonanțelor și ordonanțelor de urgență
potrivit alin. (1) lit. d) și g) se face de către Secretariatul
General al Guvernului, acesta comunicând Departamentului pentru
Relația cu Parlamentul copii ale tuturor acestor documente, în
vederea monitorizării procesului legislativ parlamentar.

(6)
În vederea publicării pe pagina de internet a Secretariatului
General al Guvernului sau, după caz, în Monitorul Oficial al
României, Partea I, inițiatorilor le revine obligația să
transmită Secretariatului General al Guvernului, imediat după
adoptare, instrumentul de prezentare și motivare, semnat numai de
conducătorul/conducătorii autorității/ autorităților publice
inițiatoare, care să se refere la forma finală a actului normativ,
precum și la avizul Consiliului Legislativ.

(7)
În conformitate cu dispozițiile art. 75 din Constituția României,
republicată, se supun spre dezbatere și adoptare:

a)
Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi
prevăzute la art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților,
aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie
2006, cu modificările ulterioare;

b)
Senatului, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi prevăzute
la art. 88 alin. (7) din Regulamentul Senatului, aprobat prin
Hotărârea Senatului nr. 28/2005, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005, cu
modificările ulterioare.

Articolul
46

(1)
Secretariatul General al Guvernului publică documentele de politici
publice aprobate de Guvern pe pagina de internet a Secretariatului
General al Guvernului, în baza de date a documentelor de politici
publice, în termen de 5 zile lucrătoare de la aprobare.

(2)
Documentele de politică publică aprobate de Guvern sunt publicate
și de către inițiator pe pagina de internet proprie, în termen de
5 zile lucrătoare de la aprobare.

(3)
Documentele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt menținute pe pagina
de internet pe toată durata valabilității acestora.

Articolul
47

Instrumentele
de prezentare și motivare, variantele și formele succesive ale
proiectelor de acte normative, originalul actului normativ adoptat,
precum și documentele de politici publice se păstrează de
Secretariatul General al Guvernului, astfel încât să se asigure
cunoașterea întregului proces de elaborare a actului normativ
respectiv.”

Potrivit art.
110 alin. (4) din Constituția României
:
Guvernulal cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) și (2)îndeplinește
numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până
la depunerea jurământului de membrii noului Guvern
.”

Potrivit art.
37 alin (3) din OUG nr. 57/2019
privind Codul Administrativ ”În
cazul încetării mandatului
sau, în condițiile prevăzute de Constituție, până
la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern
,
Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau
normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a
promova politici noi. În această perioadă,
Guvernulnu
poate să emită
ordonanțe sau ordonanțe
de urgență
și nu poate iniția proiecte de lege.”

Or,
procedura de emitere a OUG nr. 19/2020 a fost finalizată la data de
12 februarie 2020, dată la care Guvernul Orban era demis ca urmare a
retragerii încrederii de către Parlament la data de 05.02.2020 și
nu mai putea emite Ordonanțe de Urgență conform art. 110 alin. (4)
din Constituția României.

Proiectul
de OUG nr. 19/2020 a fost transmisă spre avizare Consiliului
Legislativ la data de 05.02.2020, iar aspectele menționate anterior
se regăsesc și în avizul
Consiliul
Legislativ nr. 102/10.02.2020 care a avizat negativ proiectul de
OUG.

Față
de cele menționate anterior, vă rugăm:

1. să constatați că sunt încălcate drepturile fundamentale ale
cetățenilor români garantate de art. 1 alin. (3) coroborat cu art.
26 și 27 din Constituția României (dreptul la viață privată și
dreptul la inviolabilitatea domiciliului), ca urmare a adoptării cu
încălcarea dispozițiilor constituționale a OUG nr. 19/2020 precum
și punerea în aplicarea a acesteia pentru organizarea și
desfășurarea recensământului populației și locuințelor din
România în anul 2021;

2.
în exercitarea atribuțiilor ce vă revin să întreprindeți
demersurile necesare pentru stoparea încălcării drepturilor
fundamentale ale cetățenilor români, respectiv să sesizați
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a OUG
nr. 19/2020.

Cu
stimă,

Coaliția
pentru Apărarea Statului de Drept

Prin
președinte Elena Radu

VIDEO:

 

Citiți și Av. Elena Radu: Dacă nu îți convine Recensământul, e cazul să te opui. Ce poți să pățești altfel

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.