Accidente Biserica Ortodoxă Cutremur Environment and Nature European Union National Natural ro-alert Societate Știri

Bogdan Aurescu: Obiectivul cel mai important al eforturilor noastre este integrarea R. Moldova în UE alături de România

Ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, a declarat într-un interviu pentru Deschide.MD că România va fi alături de Republica Moldova așa cum a fost și până acum, dar, în condițiile unui Guvern pro-european, va fi prezentă într-un mod mult mai amplu și mai intensificat. Bogdan Aurescu a vorbit și despre proiectele de interconectare energetică și este convins că la Chișinău există voință politică pentru a le implementa.

Domnule ministru, avem o nouă majoritate în Parlamentul de la Chișinău, după alegerile anticipate din 11 iulie. Cum vedeți dezvoltarea relațiilor bilaterale în acest context?

În primul rând trebuie spus că România a salutat la toate nivelurile acest rezultat remarcabil de la alegerile din 11 iulie care în mod clar resetează scena politică din Republica Moldova. În același timp, creează premisele pentru o serie întreagă de reforme profunde pentru instituțiile, pentru societatea din Republica Moldova. Este clar un vot pro-reformă, un vot pro-democrație, un vot pro-european carfinalizăm,de fapt credința cetățenilor în necesitatea reformării instituțiilor, este un vot prin care cetățenii arată că au nevoie de un stat de drept, au nevoie de instituții solide, au nevoie de rezultate în lupta anti-corupție, este un vot care vrea reformarea sistemului de justiție și a administrației publice din Republica Moldova.

Din punctul de vedere al României, interesul nostru strategic în relația cu Republica Moldova este ca Republica Moldova să fie un stat stabil, un stat democratic, un stat care să funcționeze după principiile și valorile Uniunii Europene după care și România funcționează. Din acest punct de vedere, acest vot înseamnă un vot în favoarea unei integrări europene mai aprofundate care până la urmă reprezintă singura opțiune cu adevărat valabilă pentru viitorul cetățenilor Republicii Moldova. Este un vot care aduce până la urmă, prin perspectivele pe care le creează, beneficii directe cetățenilor. Dar asta înseamnă în același timp și foarte multă responsabilitate pentru cei care au câștigat. Această responsabilitate înseamnă, de fapt, că acest vot covârșitor trebuie transformat în acțiune foarte rapidă. Cred că așteptările cetățenilor sunt foarte mari, cred că ele sunt legitime și important este că există aceste așteptări pentru că ele reprezintă motorul schimbării. Cred că noul Guvern nu va avea o lună de miere în perioada următoare, adică nu se va aștepta foarte mult până când primele rezultate vor fi livrate. Din această perspectivă, cred că noul Guvern și noua majoritate parlamentară, care acționează după programul de reformă al doamnei președinte Maia Sandu, au nevoie de tot sprijinul care poate să fie acordat. Iar Republica Moldova nu va fi singură în acest demers, în acest efort. De altfel, acesta este și rostul vizitei pe care am făcut-o astăzi la Chișinău. Și faptul că sunt primul oficial al Uniunii Europene care vine în Republica Moldova, asta înseamnă că România va fi alături de Republica Moldova așa cum a fost și până acum, dar într-un mod mult mai amplu și intensificat. Asta înseamnă că vom susține cu toată deschiderea și toată fermitatea programul de reforme pe care noul Guvern îl va aplica, pentru că este în interesul României ca Republica Moldova să fie un stat de drept, să se conducă după principiile Uniunii Europene și valorile acesteia. Să fie un stat cu instituții solide și performante, în așa fel încât nivelul de trai să crească și prin urmare stabilitatea și securitatea țării să crească. Acestea sunt obiective care reprezintă atât interesul direct al cetățenilor Republicii Moldova, cât și, prin coincidență, interesul strategic de securitate al României.

La nivel bilateral există practic o aliniere pe toată verticala puterii: de la Președinție, Guvern, Parlament într-o singură direcție care este pro-reformă, pro-democratică, pro-europeană. Noua realitate politică de la Chișinău înseamnă în același timp o oportunitate excelentă pentru intensificarea relației bilaterale, pentru creșterea cooperării și coordonării între România și Republica Moldova și pentru dezvoltarea și aprofundarea parteneriatului strategic dintre România și Republica Moldova care este un parteneriat pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

România a acordat sprijin Republicii Moldova în mod constant și concret, pe multiple planuri și în diverse forme (proiecte de asistență, de cooperare etc.). Ce proiecte concrete sunt avute în vedere, la București și Chișinău, pentru perioada următoare?

Am adus astăzi în discuția cu președintele Maiei Sandu nu doar felicitările foarte sincere și calde ale domnului președinte Iohannis și ale domnului prim-ministru Cîțu, dar și deschiderea deplină, întreaga disponibilitatea de a susține, pe toate domeniile unde este necesar, acest efort de reformă.

Noi am discutat astăzi foarte concret despre modul în care România se poate implica în susținerea diverselor componente ale reformei. Am discutat și despre reforma justiției, am discutat despre reforma administrației, am vorbit despre necesitatea ca în Republica Moldova mediul de afaceri să fie mai prietenos pentru investitori, pentru că un astfel program de reforme nu se poate face decât cu suficiente resurse, iar investițiile străine în Republica Moldova sunt necesare si din această perspectivă. România de pildă este principalul partener comercial al Republicii Moldova, dar investițiile românești nu sunt încă la nivelul pe care ni-l dorim. Ne dorim să amplificăm nivelul acestor investiții, ceea ce mi se pare important. Dar pentru asta trebuie să existe garanții că aceste investiții sunt protejate și că ele pot să se dezvolte fără interferențe.

Proiectele pe care le dorim sunt proiecte pe care încercăm să le implementăm în dezvoltarea socio-economică a Republicii Moldova. Avem proiecte pe care le-am desfășurat deja în această cheie. Mă refer de exemplu la programul de reabilitare al grădinițelor – peste o mie de grădinițe, microbuzele școlare, mă refer la sprijinul pentru agricultorii afectați de seceta de anul trecut, parte din pachetul de sprijin al președintelui României, Klaus Iohannis, anunțat în decembrie 2020 când a venit în vizită la Chișinău – cele 6.000 de tone de motorină au fost deja distribuite către agricultorii afectați de secetă. Pot să mă refer la proiectul SMURD care a avut un impact deosebit în zona de nord, acolo unde a fost implementat ca proiect pilot, și dorim să extindem acest proiect la nivelul întregii republici. Ne uităm la proiecte de genul celor care vor fi implementate în aplicarea acordului semnat în luna mai privind construirea unor apeducte pe sub râul Prut, în așa fel încât să ameliorăm situația serviciilor de alimentare cu apă în regiunile adiacente Prutului.

Ne putem gândi și la dezvoltarea unor proiecte noi care să vină în sprijinul comunităților locale. Putem să ne gândim la proiecte care se referă la dotarea mai sistematică a sistemului de sănătate din Republica Moldova. De altfel, și anul trecut și anul acesta noi am adus echipamente medicale în valoare de aproape de 5,8 milioane de euro. Nu mă refer aici la vaccinurile care acum, după donația care a avut loc astăzi și la care iarăși am participat, au ajuns la peste 500 de mii de doze care au permis vaccinarea personalului medical, ceea ce a redus mortalitatea cu peste 80% în rândul personalului medical – cel puțin acestea sunt datele care mi-au fost prezentate. Până la urmă, donația de vaccinuri a facilitat și organizarea în siguranță a procesului electoral, care ar fi fost mult mai dificil de organizat. Nu trebuie să uităm că sunt și foarte mulți cetățeni din Republica Moldova care s-au vaccinat în România.

Există proiectele de interconectare strategică pe care trebuie să le continuăm și mai sunt altele pe care trebuie să le începem și să le finalizăm, de asemenea. Mă refer la ajungerea la capacitatea finală de transport a gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău. La finalul lunii septembrie, începutul lunii octombrie el va fi dotat și cu stațiile de comprimare astfel încât capacitatea zilnică de transport va ajunge până la 6 milioane de metri cubi pe zi. Doar contractele de livrare mai sunt necesare pentru ca să putem să exportăm gaze în Republica Moldova. În altă ordine de idei, discutăm despre conectarea liniilor de electricitate: Isaccea-Vulcănești-Chișinău este un proiect extrem de important care va permite aprovizionarea cu energie electrică produsă în România a unei zone importante din Republica Moldova și putem să gândim și alte linii de interconectare electrică.

Construcția de poduri: există un acord pe care noi l-am propus anul trecut și la care încă nu am primit răspuns, pentru construcția unui pod nou la Ungheni, dar sperăm că noul Guvern va acorda atenția cuvenită. Am primit asigurări în acest sens astăzi. De asemenea, vorbim despre reabilitarea unor poduri existente. Mă refer aici la podul de la Galați-Giurgiulești. În acest sens, am trimis încă anul trecut un proiect de acord la care iarăși nu am primit răspuns. Au fost multe proiecte bilaterale pe care noi le-am propus, dar la care noi nu am primit răspuns din partea Guvernelor anterioare.

Va exista acum voință politică pentru proiectele de interconectare energetică?

Sunt convins că va exista această voință politică. De altfel, am discutat despre o parte dintre aceste proiecte cu doamna președinte și în cadrul vizitei pe care am făcut-o în februarie. Atunci însă nu exista un Guvern care să reprezinte un partener deplin pentru doamna Sandu. Acum va exista un astfel de Guvern, va exista și o majoritate parlamentară consistentă. Sunt convins că vom putea să facem pași înainte în materializarea acestor proiecte.

O altă decizie pe care am luat-o în calitate de ministru de Externe al României, este de a acorda încă 300.000 de euro pentru sprijinirea libertății presei și a societății civile din Republica Moldova. Am considerat că presa liberă și societatea civilă să se dezvolte cât mai bine.

După întrevederea cu Președintele Maia Sandu ați menționat că este important să fie convenit un nou program de asistență nerambursabilă, substanțial, care să îndeplinească funcțiile fostului Acord de 100 milioane euro, ieșit din vigoare în primăvara acestui an. Ce ar trebui făcut în acest sens? Ce așteptări are România, în contextul convenirii acestui nou program de asistență?

Am discutat astăzi cu doamna președinte Sandu și despre acest proiect. Din păcate, acordul a ieșit din vigoare în primăvara acestui an, neputând fi prelungit din motive care nu sunt imputabile României. Mai bine zis, Guvernul anterior, fie a tărăgănat răspunsurile care trebuiau date, fie în final a spus că nu are competența să încheie protocolul adițional 6 care ar fi prelungit acest acord. Dar nu era doar un protocol prin care să prelungim durata de aplicabilitate a acordului, era un protocol prin care extindeam și domeniile de aplicabilitate, și în același timp introducem o serie de condiționalități care erau absolut firești și pe care orice stat care acordă astfel de granturi nerambursabile le pune. E vorba de exemplu despre necesitatea de a implementa strict Acordul de Asociere, inclusiv componenta de Liber Schimb, care reprezintă până la urmă unul dintre pilonii reformei din Republica Moldova. Dar, depășind acest moment, profităm de faptul că acest acord a ieșit din vigoare și încercăm să facem unul mai bun, mai performant, cu mecanisme mai flexibile și care în același timp să asigure o transparență mai mare și o eficiență a proiectelor. Extindem domeniile de aplicabilitate, înglobăm toate protocoalele adiționale, inclusiv ceea ce nu am putut include prin protocolul numărul 6. Ne gândim și la alte domenii care pot fi incluse. Sperăm ca până la sfârșitul lunii august să putem să transmitem către noul Guvern un proiect al acestui acord, așa încât să poată fi negociat și semnat cât mai rapid.

Noi am discutat și despre posibilitatea unei noi ședințe de Guvern comune, pentru că noi nu am avut demult o ședință comună de Guvern. Nu au fost condițiile de așa natură încât să putem să organizăm o astfel de ședință. Avem multe de discutat și de așezat pe masa acestei ședințe. Poate fi o bună ocazie pentru o eventuală semnare a acestui acord sau pentru convenirea altor proiecte de colaborare. Sunt doar elemente preliminare schițate în urma acestei discuții foarte bune, foarte substanțiale pe care am avut-o astăzi cu doamna președinte.

Putem vorbi acum despre eventuala valoare a acestui acord?

Ceea ce putem spune în acest moment este că valoarea rămasă necheltuită din acordul de 100 de milioane se duce aproximativ la 67 de milioane de euro. Aceasta ne permite să finanțăm proiecte destul de consistente. Acum trebuie spus foarte clar că asistența pe care a acordat-o România Republicii Moldova a fost una foarte consistentă și nu s-a bazat doar pe acest acord de grant nerambursabil. Au existat mult mai multe surse din care noi am finanțat proiecte din Republica Moldova. Pot să menționez că și asistența pentru dezvoltare pe care o gestionează Ministerul de Externe este una dintre aceste surse și dorim să amplificăm în perioada următoare acest tip de asistență. Noi am și creat un fond pentru dezvoltarea sustenabilă a Republicii Moldova în cadrul bugetului asistenței pentru dezvoltare. Sperăm ca el să fie alimentat și prin urmare folosit corespunzător.

Având în vedere rezultatele alegerilor din 11 iulie, este de așteptat ca viitorul Guvern al R. Moldova să intensifice eforturile pentru apropierea de Uniunea Europeană. Cum intenționează România, ca stat membru, să susțină acest efort al Chișinăului? Cum vedeți perspectivele de apropiere a R. Moldova de UE?

Noi întotdeauna am susținut apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană pentru că până la urmă acesta este obiectivul cel mai important al eforturilor noastre: integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană alături de România. Acesta este efortul major pe care noi îl facem și până la urmă rezultatul acestor eforturi de reformă care vor fi făcute în Republica Moldova converge spre același obiectiv. Până la urmă ceea ce și noi urmărim și, sunt convins, și Guvernul de la Chișinău va urmări este ca Republica Moldova să se compatibilizeze cu valorile, standardele și principiile Uniunii Europene în tot ceea ce reprezintă funcționarea instituțiilor statului, a structurilor societății. De aceea insistăm atât de mult pe acest proces de reformă. Noi vom susține și mai amplu apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană pe baza eforturilor pe care autoritățile Republicii Moldova le vor face. Principalul actor al acestui demers de apropiere de Uniunea Europeană va trebui să fie inerent autoritățile Republicii Moldova, în aplicarea programului ambițios de reformă pe care doamna președinte Sandu l-a propus.

Noi am început deja să susținem noua relație între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Pe 12 iulie, la Consiliul Afaceri Externe de la Bruxelles, am prezentat o evaluare a rezultatelor alegerilor din ziua anterioară, am arătat care este impactul pe care aceste alegeri le pot avea, atât în interiorul Republicii Moldova, cât și în relația dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. Am arătat că este un vot pro-reformă, pro-democrație, pro-european și că efortul acesta trebuie susținut. Am spus că aceste alegeri și rezultatul lor reprezintă o oportunitate unică nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru Uniunea Europeană care vrea să fie un actor cu o proiecție globală. Dar nu poate să fie cu adevărat un actor global fără să fie influentă în propria vecinătate. Or, acest rezultat care arată voința cetățenilor din Republica Moldova de a promova reforma, de a promova această destructurare a unor sisteme ce nu au legătură cu funcționarea normală a statului arată o dorință de apropiere de Uniunea Europeană. Acest efort sigur va primi și un sprijin care a fost deja anunțat – este vorba de acel plan de redresare economică în valoare de 600 de milioane de euro. Eu am pledat atunci și ca statele membre să vină cu un efort de sprijin complementar cu acesta, care este un efort al instituțiilor Uniunii Europene. România la rândul său va sprijini acest efort în mod consistent.

Sigur că așteptările cetățenilor sunt foarte mari, de aceea trebuie să livrezi foarte rapid, trebuie să răspunzi acestor așteptări. Nu va fi simplu, dimpotrivă, e importantă și echipa pe care noul Guvern o va construi în jurul său. E important să convingi oameni care sunt deja cu o anumită experiență, eventual formați în străinătate, care se află deja în poziții relevante, să se alăture acestui efort, deși nu va fi deloc simplu. Dar noi avem încredere în acest Guvern și dorim să sprijinim acest efort.

Ați declarat că R. Moldova care poate deveni model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE. Până în 2015 era numită „povestea de succes” apoi a devenit o mare dezamăgire după ce au ieșit la iveală schemele „furtul miliardului” și nimeni nu a mai vorbit despre o „poveste de succes”… Nu vă e frică de aceste calificative mari?

Implementarea Acordului de Asociere și de Liber Schimb nu a mai continuat, pentru că au existat mai degrabă asumări declarative și nu traduse în fapte. De aceea, dintr-o anumită perspectivă, această sintagmă de integrare europeană s-a demonetizat cumva, deci ea trebuie recredibilizată, Republica Moldova ea însăși trebuie să-și recâștige încrederea la Bruxelles și în statele membre.

Doamna președinte Sandu, prin tot ce a făcut și înainte de preluarea mandatului de președinte al Republicii Moldova, dar și după, a început deja acest proces de recâștigare a încrederii și a și reușit să facă foarte mult într-un interval de timp foarte scurt. Asta o spun din tot ceea ce am constatat din contactele pe care le-am avut cu omologii mei din capitalele europene, acolo unde doamna Sandu s-a dus. Dar domnia sa nu poate să facă singură acest efort. Încrederea se câștigă foarte greu, se pierde extrem de ușor și este și mai greu să recâștigi încrederea. Or, tocmai acest efort asumat serios, concret, cu realizări care să satisfacă cerințele cetățenilor și în același timp cerințele Uniunii Europene, vor reuși să recâștige încrederea partenerilor externi, inclusiv a UE.

Acest plan de redresare economică nu va veni pur și simplu ca un fel de donație către autoritățile din Republica Moldova. Va fi însoțit de o serie de condiționalități care vor trebui să fie îndeplinite. Din discuțiile pe care le-am avut astăzi a reieșit cu claritate seriozitatea cu care noul Guvern urmează să-și exercite prerogativele astfel încât aceste condiționalități să fie îndeplinite.

Până la urmă nu vorbim doar de a aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană, vorbim și despre a aduce Europa în Republica Moldova. Astea înseamnă asumarea funcționării instituțiilor după standarde europene, pentru că sunt instituții care lucrează deja în statele membre după aceste standarde, deci sunt testate și aduc beneficii cetățenilor. Printr-un astfel de proces transformator a trecut și România – și în continuare trece prin procese de schimbare. Este important ca și Republica Moldova să ajungă la acel nivel de performanță care să-i permită să facă pasul următor, acela de integrare în Uniunea Europeană. Este de ajuns să te uiți comparativ la cum arăta România înainte de 2007 și cum arată România astăzi, chiar dacă și noi mai avem în continuare foarte multe de făcut, și să compari cum arată România și Republica Moldova în momentul acesta – ca să-ți seama că merită să faci parte dintr-un astfel de sistem de valori.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *